Trăim într-o lume în care cartea, ca obiect cultural, începe să-și piardă importanța și impactul asupra noii generații. Alternative aparent mult mai atractive și, în orice caz, mult mai comode, tind să capteze atenția elevilor noștri. Adesea, la întrebările învățătorului legate de lectura unei cărți, elevii răspund prin alte întrebări: Există un film făcut după această carte? Este pe internet? E suficient rezumatul? (eventual, descărcat de pe internet). O întrebare firească se impune: de ce refuză elevii să citească? Răspunsuri putem găsi mai multe: lectura versus televizor, lectura versus calculator, lectura versus modalități diverse de petrecere a timpului liber.
Din toate aceste confruntări cartea pare să piardă teren. Care ar fi cauzele? Ce soluții și strategii poate găsi și adopta profesorul? Tendința înlocuirii lecturii cu petrecerea timpului în fața televizorului sau calculatorului este explicabilă prin prisma noului stil de viață în care mass-media și internetul oferă informații de-a gata, într-o succesiune amețitoare de imagini care nu lasă răgazul reflecției personale asupra celor receptate. Consecințele sunt îngrijorătoare și se manifestă concret la orele disciplinei fie prin refuzul de a citi o carte, fie prin dificultăți de receptare și interpretare a cărților citite, fie prin dificultăți în exprimarea unor opinii și judecăți și producerea unor mesaje scrise pertinente și coerente în legătură cu cele citite.
În ciuda efortului dascălilor, lectura nu se numără printre pasiunile elevilor, poate și pentru că programele actuale propun o viziune destul de tehnică și abstractă asupra a ceea ce înseamnă cititul unei cărți. Concepte teoretice greoaie tind să transforme cititul într-o corvoadă, într-o obligație a elevului și să o îndepărteze de natura sa nobilă de experiență personală profundă, atractivă și modelatoare. Amenințarea examenelor finale și statutul de disciplină obligatorie nu sunt nici ele de natură să transforme literatura într-o modalitate atractivă de formare a personalității tinerei generații. Deși învățământul actual își propune să formeze competențe, din păcate, în bună parte, în structura examenelor finale se regăsesc sarcini care solicită, mai degrabă, reproducerea din memorie.
Totuși, în ciuda multor impedimente, dascălul nu poate să renunțe la a găsi modalități prin care lectura să redevină o preocupare constantă a elevilor săi.
Ce soluții și strategii poate găsi și adopta profesorul? Activitățile interactive de genul cercurilor de lectură, stimularea creativității și a talentului elevilor prin promovarea creațiilor proprii, proiectele tematice, întâlniri cu scriitorii, vizionarea unor filme și discutarea lor în paralel cu textul literar, dramatizările unor texte, concursurile pe teme literare ar putea deveni posibile soluții prin care lectura să-și recapete locul bine meritat printre preocupările tinerei generații.

Prof. înv. primar, Cristescu Dorina
Școala Gimnazială ,,Al. Davila”, Pitești
(Postat ianuarie 2020)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top