Elevul dobândeşte noţiunile şi deprinderile de bază în şcoala primară,  la niveluri diferite, în funcţie de particularităţile psihice de vârstă şi individuale, dar şi de factorii educaţionali. Învăţătorul deţine rolul principal în asigurarea continuităţii învăţării matematicii, el este cel care sprijină munca elevilor cu mijloace pedagogice adecvate. În procesul de învăţare, deosebirile psihoindividuale ale elevilor condiţionează randamentul lor şcolar în mare parte, dar, o pondere mare o are modul de lucru, metodele utilizate de cadrul didactic.
Procesul de învăţare trebuie organizat astfel încât să vizeze etapele următoare ale procesul de predare, nu ceea ce reprezintă etapa din prezent, ci o etapă viitoare. Scopul major al învăţământului îl constitue continuitatea în întreaga activitate educaţională. Studiile în domeniu arată că cel mai mare număr de pierderi şcolare prin repetenţie se plasează la nivelul claselor I şi a V-a. Studiul matematicii în şcoala primară îşi propune să asigure pentru toţi elevii formarea competenţelor de bază vizând: calcul aritmetic, noţiunile intuitive de geometrie, măsurare şi măsuri.
Pentru o trecere eficientă de la ciclul primar la cel gimnazial printr-o continuitate a  predării matematicii consider că sunt necesare anumite verigi, liante care leagă cele doua etape:
# Cunoaşterea programei şcolare de matematică pentru clasele I-VIII atât de învăţător cât şi de profesor. Astfel, fiecare învăţător şi profesor de matematică îşi poate forma o viziune  asupra volumului de cunoştinţe şi deprinderi ce urmează să fie dobândite de elevi la sfârşitul ciclului primar şi la începutul celui gimnazial;
# Profesorii de matematică ar putea să-şi cunoască dinainte elevii cu care vor lucra în clasa a cincea prin asistarea la lecţii, susţinerea unor lecţii, discuţii cu învăţătorul, părinţii sau chiar elevii, iar pentru cunoaşterea acestora poate studia fişele psihopedagogice;
# Se pune accent pe o proiectare didactică foarte bună, corespunzătoare tuturor cerinţelor didactice;
# Aplicarea strategiilor moderne în predarea matematicii în funcţie de particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor;
# Se pot susţine diverse acţiuni metodico-ştiinţifice comune pentru învăţători şi profesori cu scopul de a continua procesul de predare –învăţare a matematicii de la un nivel la altul;
# Să existe o colaborare între învăţător şi profesorul de matematică în abordarea unor teme mai dificile din programa şcolară;
# Indiferent de nivel, elevii să fie motivaţi în activităţi independente pentru o mai buna consolidare a informaţiilor dobândite;
# Formarea şi perfecţionarea continuă a învăţătorilor şi profesorilor de matematică pentru a avea priceperi şi deprinderi metodice care să le asigure capacitatea profesională cerută de învăţământul modern.
În predarea matematicii se pot distinge trei tendinţe principale:
# Importanţa limbajului scris sau oral, reprezentări schematice şi utilizarea simbolismului matematic. Învăţătorul şi profesorul de matematică trebuie să vegheze permanent la înţelegerea cuvintelor şi expresiilor întâlnite. În matematică întâlnim cuvinte al căror înţeles diferă de înţelesul pe care îl au în limbajul cotidian. Profesorul trebuie să scoată în evidenţă înţelesul matematic; exemplu: noţiunea de ,,înălţime” cunoscută ca înălţimea unui copac sau unei case, înseamnă în matematică un segment de dreaptă care de multe ori este orientat altfel decât vertical. Şi cuvintele proprii matematicii trebuie introduse astfel: prezentarea cuvântului şi a proprietăţilor acestuia, exerciţii care fac trecerea de la cuvânt la proprietate şi invers, fixarea acestuia prin diverse aplicaţii. Importanta limbajului matematic la elevi îi afectează pe aceştia şi pe plan afectiv motivaţional, deoarece utilizarea greşită a unor noţiuni matematice îi face pe elevi să se simtă ridicoli, ceea ce duce la refuzul acestora de a participa la orele de matematică.
# A doua tendinţă este legată de cunoaşterea primelor calcule aritmetice şi de geometrie cu ajutorul obiectelor sau imaginilor numit şi învăţământul intuitiv;
# Învăţământul care acordă un rol principal intuiţiei. Este vorba de învăţământul prin acţiune care formează gândirea elevilor. Intuiţia şcolara îi învaţă pe elevi să rezolve probleme, să creeze probleme, punând accent pe originalitate.

Prof. înv. primar Neagu Georgiana Raluca
Școala Gimnazială “Nicolae Crețulescu”-Leordeni


Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top