Predarea integrată a cunoştinţelor reprezintă o strategie modernă de abordare a conţinuturilor, similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că, obiectul de învăţământ are ca referinţă o tematică comună mai multor discipline. Conceptul de integrare se referă la: a include, a îngloba a încorpora, a armoniza în aceeaşi activitate mai multe activităţi de tip succesiv. Metoda predării integrate a cunoştinţelor este o metodă consacrată de organizare a conţinuturilor. Predarea integrată a acestor conţinuturi are la bază transmiterea cunoştinţelor grupate pe subiecte sau unităţi tematice care asigură achiziţionarea de către copii a unei imagini coerente şi unitare despre lumea reală. Curriculumul integrat reprezintă corelarea conţinuturilor, punctul de pornire fiind finalitatea/finalităţile urmărite.
Structura flexibilă a conţinuturilor oferă libertate de decizie şi autonomie. Pe scurt, se promovează ideea planificării pe teme, se încurajează utilizarea metodei proiectelor, facilitând demersul abordării integrate. Pentru ca aceste activităţi să reuşească este necesar un scenariu foarte bine întocmit de educatoare, cu obiective clare, cu sarcini zilnice pe sectoarele de activitate, asigurând o paletă variată de opţiuni, facilitându-se astfel demersul abordării integrate. Predarea tematică presupune o planificare pe termen lung sau scurt, care reflectă relaţiile din tema propusă, domenii de cunoaştere şi arii de stimulare. De aceea, orarul zilnic trebuie să conţină echilibrul dintre perioadele active şi cele de odihnă. Activităţile se desfăşoară grupat, vizând o anumită temă, care se desfăşoară pe durata unei săptămâni sau a mai multor săptămâni. În cadrul fiecărei teme se desfăşoară diferite tipuri de jocuri pentru a spori atractivitatea activităţilor şi pentru a menţine interesul copiilor iar dacă se realizează şi atragerea părinţilor în desfăşurarea acestor activităţi, se asigură suport material şi posibilitatea de lărgire a suportului informaţional al copiilor.
În practica educaţională proiectarea integrată a curriculumului este considerată o provocare, atât la nivelul proiectării documentelor cât şi la nivelul practicii zilnice. Pentru realizarea obiectivelor propuse literatura de specialitate ne oferă modele de organizare şi monitorizare a curriculum-ului integrat: modelul integrării ramificate, modelul integrării liniare, modelul integrării secvenţiale, modelul curriculum-ului infuzionat, modelul integrării în reţea, modelul polarizării.
Integrarea ramificată: se centrează pe tema studiată, detalierea experienţelor de învăţare se face pe domenii de activitate prevăzute în programă,la primul nivel. La cel de-al doilea nivel de proiectare stau experienţe de formare pe dimensiuni psihofizice individuale.
Integrarea liniară: se face în jurul unei finalităţi de transfer ce se pot constitui ca domenii independente. Acest model de integrare se poate aplica în cazul finalităţilor urmărite pe perioade de timp mai îndelungate.
Integrarea secvenţială: cuprinde proiectarea pe teme, facilitându-se transferul cunoştinţelor învăţate de la un domeniu la altul prin: întrebări, comentarii, sarcini de lucru formulate.
Curriculum-ul infuzionat: constă în studierea unor teme din perspectiva unui centru de interes care poate fi temporar sau permanent.
Integrarea în reţea: se bazează pe metoda proiectelor de investigare-acţiune. Desfăşurarea activităţilor după acest model are la bază două nivele de planificare: harta tematică în care se porneşte de la tema centrală identificându-se subtemele şi desfăşurarea pe categorii şi tipuri de activităţi a conţinuturilor planificate.
Polarizarea: implică un domeniu de cunoaştere în jurul căruia sunt polarizate segmente din alte discipline(ex:activităţile opţionale).
 Integrarea, ca sintagmă, reprezintă revenirea în acelaşi loc a mai multor activităţi succesive care conduc la atingerea obiectivelor propuse şi la însuşirea conţinuturilor. Activităţile integrate nu sunt alte activităţi deosebite, separate, ci sunt cele pe care noi le proiectăm conform planului de învăţământ. Copilul învaţă prin descoperire în interacţiune sa cu mediul. Diversitatea şi varietatea materialelor care i se pun la dispoziţie copilului îl încurajează să se manifeste,să gândească, să exprime idei, să facă predicţii. Activităţile integrate se desfăşoară fie frontal, fie pe grupuri sau individual. Copilul învaţă prin descoperire, interacţionând cu mediul, metodele şi mijloacele de explorare ale lui fiind adesea neaşteptate şi originale.
Abordarea integrată a activităţilor din grădiniţă determină dispariţia graniţelor dintre tipurile şi categoriile de activităţi studiindu-se tema aleasă cu ajutorul mijloacelor de investigare a mai multor ştiinţe. Activităţile integrate aduc noul, lejeritate şi coerenţă procesului de învăţare. Reuşita predării integrate a conţinuturilor ţine de gradul de structurare a conţinutului proiectat, în viziune unitară şi ţintind anumite finalităţi.

Educatoare Olteanu Ionela 
Grădiniţa cu Program Normal Bârla

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top