La vârsta preşcolară jocul este activitatea de bază a copilului. Jocurile sunt îndrăgite de copiii, îi ajută să se dezvolte din punct de vedere psihic şi fizic. Participarea plină de sinceritate şi veselie a cadrului didactic la joc, atrage copiii şi la produce o mare bucurie. În acelaşi timp e bine ca educatoarea să dezvolte la copii independenţa şi posibilitatea de a se juca singuri fără amestecul adulţilor, dar acest lucru este posibil la grupele mari şi pregătitoare.

Cadrul didactic trebuie sa stimuleze interesul copiilor pentru joc. Pentru o bună desfăşurare a jocului, li se va explica regulile jocului. Se va porni de la jocuri simple, treptat se introduc jocuri mai complexe. Exemple de jocuri pentru activitatea de educaţie fizică:

Lupul şi oile
Copiii sunt împărţiţi în grupe de câte 4-6 jucători (oile). În mijlocul unui cerc trasat pe sol se află un copil care îndeplineşte rolul lupului. În faţa fiecărei grupe stă câte un „baci”. La semnalul „lupul”, caută să prindă „oile”, care sunt apărate de ”baci”. Grupa din care a fost prinsă una sau mai multe „oi” pierde câte un punct pentru fiecare. Câştigă cei care nu au pierdut nici o „oaie”.

Lupta cocoşilor
Pe perechi, sărituri pe un picior cu dezechilibrarea adversarului prin împingere cu mâinile. Pierde cel care pune primul piciorul suspendat pe sol.Miriapodul
Din formaţia de şir,  cu mâinile pe umerii celui din faţă, sau pe şolduri, participanţii se deplasează prin sărituri pe ambele picioare.

Pe cărarea dreaptă
Material-scăunele, dacă jocul are loc în interior, iar dacă se desfăşoară afară, se însemnă dinainte folosindu-se material din natură locul destinat pentru „casă” fiecărui copil. Educatoarea propune copiilor să meargă la plimbare . Copiii merg unul după altul, spunând:
„Pe cărarea dreaptă, noi pornim,    
Printre pietricele, hopa, hop, sărim!”    
(Copiii sar cu amândouă picioarele.)
„Într-o groapă am picat, buf, buf!    
Repede ne-am ridicat, uf, uf!”    
(Copiii se aşează pe vine, apoi se îndreaptă)
Textul acesta, ca şi mişcările corespunzătoare, se repetă de două ori. Apoi se continuă cu următoarele cuvinte:
„Pe cărarea dreaptă am tot sărit,                       
Până când am obosit....”
(Copiii merg unul după altul, parcă obosiţi.)
„Hai acasă, să plecăm,    
Uite casa noastră , acolo stăm!”    
(Copiii fug spre scăunele şi se aşează)
Regulile jocului
# Toţi copii trebuie să meargă împreună, nici unul nu va rămâne în urmă.
# Mişcările executate trebuie să corespundă textului.
# La terminarea textului, copii trebuie să ocupe locurile care reprezintă ”casele”.
Indicaţii pentru joc: La început educatoarea poate executa mişcările cu copiii, arătându-le cum să procedeze. Când copii se obişnuiesc cu regulile şi mişcările şi să pronunţe numai textul, supraveghind jocul şi dând îndrumările necesare.

Ursul la bârlog
Material necesar –Material de construcţie sau o măsuţă pentru bârlog.
Casa se alege un spaţiu din sala de grupă. Copiii, împreună cu educatoarea, merg într-o „pădure”, iar ursul stă la bârlog. Copii imită culesul fragilor şi murelor pe următoarele versuri:
„Să culegem fragi şi mure     
De la ursul din pădure”    
(În acest timp ursul doarme în bârlogul său)
La un moment dat educatoarea strigă ”Vine ursul!”, iar copii se trântesc la podea şi cel care mişcă este prins de urs şi dus la bârlogul lui. Se repetă mişcările cu textul, apoi se înlocuieşte şi rolul ursului.

Cursa iepuraşilor
Colectivul este împărţit în două echipe aşezate în formaţie de şir. La semnal, primii jucători din fiecare echipă, cu o minge medicinală între glezne, se deplasează prin sărituri pe ambele picioare până la o linie situată la 10 metri distanţă, se întorc şi predau mingea următorilor. Câştigă echipa care termină parcursul fără a scăpa mingea.

Unde a ciocănit beţişorul
Copiii stau pe scăunele aşezate în cerc. Unul dintre copii stă în mijlocul cercului legat la ochii. Restul copiilor trebuie să stea în cea mai mare linişte. Educatoarea, cu un beţişor în mână, trece pe la spatele copiilor, se opreşte la unul dintre ei şi bate cu beţişorul în speteaza scăunelului apoi ascunde beţişorul la spatele copilului , în aşa fel ca să fie văzut de ceilalţi copii. Educatoarea trece apoi la o parte şi împreună cu toţi copiii strigă: „Gata!”. Cel care stă în mijlocul cercului trebuie să ghicească după sunetul produs când educatoarea a bătut cu beţişorul în speteaza scăunelului unui copil, la cine este ascuns beţişorul. El îşi dezleagă ochii, se duce la copilul dinspre care crede el că a venit sunetul şi caută băţul. Dacă-l găseşte, ocupă locul copilului respectiv, iar acesta vine în mijloc, se leagă la ochi şi jocul reîncepe. Dacă nu a găsit beţişorul, jocul reîncepe încă o dată, copilul din mijloc având voie să mai încerce o dată.
Educatoarea trebuie să explice copiilor că acest joc trebuie desfăşurat în cea mai mare linişte, căci  numai aşa copilul din mijloc îşi va da seama de unde vine sunetul. Jocul este nu numai distractiv, ci şi folositor, fiindcă dezvoltă la copii atenţia şi auzul.

Scoate-ţi prietenul din cerc
Copiii sunt împărţiţi în două echipe care stau aşezate astfel –prima echipă ocupă mijlocul unui cerc desenat pe sol, a doua stă în afara cercului. Aceştia caută, la comanda educatoarei, să-i tragă afară pe cei din cerc. Între tracţiuni se acordă pauze de odihnă. Pe parcurs se schimbă locurile între echipe. Câştigă echipa care reuşeşte să tragă din cerc un număr cât mai mare de adversari.

Găseşte-ţi locul
Jucătorii se aşează în cerc, fiecare marcându-şi locul printr-un semn distinctiv, obiect, linie. La primul semnal, toţi jucătorii aleargă în direcţia indicată, în jurul cercului sau altă direcţie. La al doilea semnal revin la locurile lor cât mai repede.

Semănatul şi culesul cartofilor
Se trasează pe sol o linie în spatele căreia se înşiruie jucătorii împărţiţi în mai multe echipe. În faţa fiecărei echipe, la o distanţă de 10 -15 metri se desenează 3-4 cercuri la distanţe egale, iar în interiorul acestora se aşează mingi, castane, pietricele etc. La semnal, primul jucător din fiecare echipă aleargă şi culege din fiecare cerc obiectele pe care le duce celui de-al doilea, urmând ca acesta să le semene din nou. Jocul se repetă până când ultimul jucător revine în poziţia iniţială.

Câinele ciufulit
Material: scaune sau bănci.
Pregătirea. Se delimitează un loc care să reprezinte casa copiilor. Se pot folosi, de asemenea scăunele, care să reprezinte căsuţele copiilor.
Unul dintre copii reprezintă câinele ciufulit. Ceilalţi stau într-o casă sau în căsuţe separate sau pe scaune. Câinele roade un os, apoi intră în cuşcă, se culcă şi doarme. Copiii luându-se de mâini, alcătuiesc un lanţ şi se apropie tiptil de câine. Din mers, ei îi spun următoarele cuvinte:
„Câinele cel ciufulit     
S-a culcat în cuşcă    
Stă cuminte, liniştit,    
Nu latră, nu muşcă.    
Doarme, se preface
Dar dacă-l trezim
Să vedem ce face
Şi-apoi să fugim...”
În acest timp câinele stă nemişcat şi n-are voie să se mişte nici când este atins uşurel. Când este atins mai tare, el deschide ochii şi latră. Copiii fug şi se ascund în casă. Câinele aleargă, latră, apoi se culcă iar. Din nou, copiii ies din casă şi jocul reîncepe.
Regulile jocului
# Copiii nu ating câinele până nu termină să spună textul.
# Câinele nu se mişcă până nu este atins mai tare.
# De îndată ce câinele se culcă din nou, copiii ies din casă.
Este important ca distanţa dintre casă ţi cuşcă să fie potrivită, încât textul pe care-l spun copiii să dureze până când ei se apropie de cuşcă.
Dacă copiii se apropie înainte de sfârşitul textului, le va fi greu să nu atingă câinele şi atunci nu va fi ordine în joc. Trebuie să învăţăm pe copii să nu fugă înainte de vreme. În acest fel le vom educa curajul şi tăria de caracter. Dacă jocul se face cu copii mai mari, se poate micşora distanţa până la cuşcă, introducându-se prinsul: câinele prinde pe copii. Celelalte reguli se păstrează.
În jocuri, oboseala fizică trebuie evitată, iar copiii trebuie supravegheaţi cu mare atenţie, ferindu-i de mişcări neîndemânatice. Orice joc atrăgător înseamnă un eveniment îmbucurător în viaţa copiilor. Pe copii îi încântă executarea mişcărilor jocului şi participarea lui la activitatea colectivă ,mai ales când acestea îi aduc impresii noi.

Bibliografie
Ghid privind desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică în grădiniţă, C-tin Cristian Creţu, Constantina Ciucurel, Daniela Petre, Ana Ivan.

Prof. înv. preşc. Hărţogeanu Georgeta Neluţa
GPN Negreni-Dârmăneşti
(Postat martie 2015)

• Prec
• Mai departe