Consilierea în carieră este un proces extrem de important, mai ales la vârsta școlară, prin care elevii sunt sprijiniţi în a lua cele mai bune decizii cu privire la propriul parcurs socio-profesional.

Pentru a veni în sprijinul acestei sintagme, Inspectoratul Școlar Județean Argeș este partener în Proiectul Erasmus+ nr. 2018-1-BG01-KA201-047903-REFORM-Consolidarea competențelor educatorului pentru consiliere și motivație, coordonat de Școala Secundară 119 „Academician Mihail Arnaudov” din Sofia.

În cadrul activităților proiectului au fost selectate câte zece metode de consiliere în carieră, pentru cele trei categorii de vârstă din grupul țintă, respectiv pentru 12-14 ani, 14-16 ani și 16-18 ani.

Continuăm prezentarea următoarelor cinci metode de consiliere în carieră pentru categoria de vârstă 12-14 ani, care pot fi aplicate cu succes la orele de consiliere și orientare școlară.

Metoda „Harta minții” se poate administra individual sau în grup și durează aproximativ o oră.

Această metodă ajută tinerii să gândească la nivel global și să folosească propria creativitate pentru a rezolva și evalua problemele. Este o tehnică care creează legături logice pentru utilizator, reprezentând un mod simplu de prelucrare a informațiilor. Tema centrală este plasată în centrul hărții. Toate celelalte aspectele sunt plasate în jurul acestui subiect ca ramurile unui copac. Elevii pot folosi numere, săgeți, culori, etc.

Această tehnică facilitează producerea individuală a unei hărți simple a minții, încurajând elevii să gândească, folosind culoare, textură, desene etc., pentru a maximiza înțelegerea. Harta minții este adaptabilă la orice situație de învățare și poate fi utilizată cu diferite grupuri țintă. Mai mult, poate susține dezvoltarea și demonstrarea unei serii de competențe. O putem face individual sau în grup. Acest lucru oferă elevilor o oportunitate excelentă de a-și dezvolta abilitățile de cooperare și de a fi sensibili la opiniile altor membri dintr-un grup.  Profesorii trebuie să clarifice la ce nivel de detaliu ar trebui să fie informațiile de pe harta minții.

Este o metodă foarte utilă în special cu elevii care nu sunt capabili să-și exprime ideile, oferindu-le cuvinte cheie, astfel încât să fie mai ușor să-și găsească punctele tari. Poate oferi o punte pentru tinerii defavorizați pentru a-și conecta experiența de viață cu temele din programa profesională.

O altă metodă pe care dorim să o prezentăm este „Slujba mea de vis”, care se administrează individual și durează 30 de minute.

Fiecare elev primește o bucată de hârtie goală pe care își scrie meseria de vis. Apoi, elevul scrie o listă a sarcinilor pe care un angajat din această profesie le face și, de asemenea, care sunt predispozițiile pentru ocuparea acestei profesii (de exemplu, sănătate etc.), ce calificări sunt necesare (finalizarea studiilor, cursuri etc.), ce trasee de carieră sunt posibile și care sunt profesiile conexe (de exemplu, polițist - soldat). Ultimul lucru pe care elevul îl notează este o listă de avantaje și dezavantaje ale activității în această profesie.

Scopul metodei folosite este acela de a  determina elevul să știe:

- calea educațională a meseriei sale de vis;         

- cerințele pentru a obține un loc de muncă în această profesie;         

- cum arată calea carierei,         

- componentele profesiei, astfel încât elevul să poată face o alegere conștientă.         

Metoda „Caseta problemelor” se poate administra grupurilor de 4-5 elevi, durata fiind de

45 de minute.

Elevii sunt împărțiți în grupuri de 4-5 persoane. Profesorul oferă fiecărui grup un exemplu de profesie (medic, pompier etc.), iar apoi fiecare grup de elevi stabilește obstacolele și dificultățile asociate cu activitatea în această profesie sau cu obținerea calificărilor pentru a

îndeplini această profesie.

Elevii își împărtășesc reflecțiile cu privire la modalitățile de evitare / depășire a obstacolelor pentru a-și atinge locul de muncă de vis.

Scopul metodei este acela de a capacita elevul pentru a recunoaște problemele care îl așteaptă pe calea viitoare a carierei. Elevul știe să găsească soluții atunci când apar probleme.

 O altă metodă pe care dorim să o prezentăm se referă la „Factori care influențează alegerea carierei”, metodă care se poate administra pe perechi, cu durata de 1 oră.

Profesorul le solicită elevilor să răspundă la următoarele întrebări: Cum vă imaginați viața când aveți 25 de ani? Care ar putea fi profesia ta? Ce vei face exact și cum îți vei petrece timpul liber? La ce oră ai nevoie să te trezești? Câți oameni trebuie să vezi? Va trebui să depuneți un efort fizic puternic sau trebuie să stați mult timp stând?

După ce și-au imaginat viața viitoare timp de aproximativ 5 minute, elevii întorc foaia pe cealaltă parte și notează lucrurile cele mai importante în viitoarea profesie, ierarhizându-le. Poate că următorul tabel va oferi câteva idei:

Pentru a lucra cu multe persoane.

Pentru a călători frecvent.

Pentru a ajuta și a avea grijă de oameni.

A nu fi expus în pericole.

Pentru a avea oportunități de publicitate.

Pentru a face lucrurile cu mâinile.

Pentru a avea un salariu mare.

Pentru a putea lucra de acasă.

Pentru a avea mult timp liber.

Pentru a avea simțul creației.

Pentru a-mi defini timpul de lucru.

Pentru a avea un loc de muncă încrezător.

Prin această metodă elevul constată că este foarte important să-și stabilească un plan de viitor, să aleagă în funcție de interesele și valorile personale și mai ales să cunoască caracteristicile specifice profesiei care-l interesează.

Ultima metodă pe care dorim să o prezentăm pentru categoria de vârstă 12-14 ani este un

Chestionar de identificare a stilurilor de învățare. Chestionarul se poate aplica individual sau în grup, în sesiuni de 45 de secunde și este format din 35 de itemi. Elevii sunt provocați să răspundă indicând gradul de frecvență(puțin/rar, mai mult/mai puțin, adesea, mult/întotdeauna).    

Rezultatele sunt verificate manual și permit identificarea stilului de învățare dominant: vizual, auditiv, kinestezic, învățare individuală / de grup, scris expresiv și oral expresiv.

Nr.

Itemi

1

2

3

4

1

Când studiez și fac modele, scheme etc., îmi amintesc mai bine ce am învățat.

       

2

Lucrările scrise îmi sunt ușoare.

       

3

Învăț mai bine dacă îmi citește cineva decât dacă citesc pentru mine în liniște.

       

4

Pot produce mai mult atunci când lucrez singur.

       

5

Îmi amintesc mai bine ce am citit decât ce am auzit.

       

6

Răspunzând la întrebări o fac mai bine oral decât în ​​scris.

       

7

Dacă am nevoie de ajutor, întreb un coleg de clasă.

       

8

Nu-mi place să lucrez în scris.

       

9

Îmi amintesc mai bine ce aud decât ce am citit.

       

10

Îmi place să lucrez singur.

       

11

Prefer să citesc decât să ascult.

       

12

Prefer să arăt și să explic oral cum funcționează ceva decât să scriu.

       

13

Îmi place să lucrez în grup pentru că învăț cu alții.

       

14

Să scriu de câteva ori un cuvânt nou și dificil mă ajută să-mi amintesc mai bine.

       

15

Pentru mine este mai ușor să-mi amintesc ce am auzit decât ceea ce am citit.

       

16

Învăț mai bine când studiez singur.

       

17

Când pot alege între a auzi sau a citi, de obicei prefer să citesc.

       

18

Cred că vorbesc mai bine decât scriu.

       

19

Pot produce mai mult atunci când lucrez cu cineva.

       

20

Îmi plac lucrările manuale.

       

21

Mi se pare mai bine lucrurile pe care le scriu decât cele pe care le spun.

       

22

Studiez mai bine când nimeni nu este în jurul meu și nu vorbesc și nu ascult pe nimeni.

       

23

Am note bune la subiectele pe care le citesc decât dacă primesc informațiile

       

24

Dacă temele ar fi orale, o voi face întotdeauna.

       

25

Pot afla mai multe despre o temă când mă reunesc cu unii colegi de clasă.

       

26

Îmi place să fac lucruri care implică mâinile.

       

27

Îmi plac testele pentru completarea propozițiilor sau elaborarea răspunsurilor scrise.

       

28

Înțeleg subiecte mai bune din argumente orale decât din lecturi

       

29

Învăț mai bine citind decât ascultând.

       

30

Prefer să spun o poveste decât să o scriu.

       

31

Îmi place să studiez cu alte persoane.

       

32

Înțeleg mai bine un subiect atunci când fac ceva legat de el

       

33

Lucrurile pe care le scriu mi se par mai bune decât cele pe care le spun.

       

34

Am note bune la testele care privesc subiecte revizuite oral în clasă.

       

35

Înțeleg mai bine când lucrez singur și nu în grup.

       

Interpretarea răspunsurilor ne permite să identificăm stilurile de învățare ale elevilor. 

STILURILE DE ÎNVĂȚARE / STRATEGII PENTRU PROFESORI

Nume:.................................................................................................. .......................................

Anul: .................. / Clasa: ..................

Scor:

Pentru fiecare răspuns, profesorul notează în tabelul următor numărul indicat de elev.

Scorul cel mai mare indică stilul predominant de învățare.

Stil de invatare

itens

Scorul total

Lingvistic-vizual

5 -

11 -

17 -

23 -

29 -

 

Lingvistic-auditiv

3 -

9 -

15 -

28 -

34 -

 

Kinestezic-auditiv-vizual

1 -

14 -

20 -

26 -

32 -

 

Învățare individuală

4 -

10 -

16 -

22 -

35 -

 

Învățare în grup

7 -

13 -

19 -

25 -

31 -

 

Oral-expresiv

6 -

12 -

18 -

24 -

30 -

 

Scris-expresiv

2 -

8 -

21 -

27 -

33 -

 

STILURI DE ÎNVĂȚARE / STRATEGII PENTRU PROFESORI

Stiluri

Strategii

Lingvistic-vizual

Acest tip de elev învață mai bine prin cuvinte scrise, hărți sau fișiere / dosare de lucru. Probabil că scrie cuvinte pe care le învață oral, astfel încât să le poată învăța mai bine. Își amintește și aplică informații mai ușor când le citește.

Vor beneficia de utilizarea unei varietăți de cărți, pliante și alte subiecte scrise în mai multe niveluri de dificultate. Pentru un anumit subiect putem afla mai multe dacă îl lăsăm singur cu o carte pentru câteva ore decât în ​​clasă. 

Lingvistic-auditiv

Vocalizează sau mișcă buzele în timp ce citești, mai ales dacă încearcă să înțeleagă subiecte noi. 

Vor beneficia de ascultarea înregistrărilor, ca practică orală, de expunerea profesorului sau discuțiile de grup. Audiția necesară poate fi furnizată prin grupuri de lucru, jocuri sau activități de interacțiune comunicativă.

Kinestezic-auditiv-vizual

Elevul învață exersând, experimentând, implicându-se activ. Beneficiază de manipulare materială, vizualizare și auz la numere și cuvinte.

Trebuie să fie total implicat în activitate pentru a înțelege și fi concentrat. Încearcă să manipuleze, să atingă și să lucreze cu ceea ce învăță. A scrie sau a arăta cu degetul în spațiu sunt semnale ale unui elev cu acest stil.

Are nevoie, simultan, de mai multe lucrări de citire sau de rezoluție numerică. Profesorul trebuie să implice elevul cu alți colegi de clasă și să-i ofere o activitate care are legătură cu problema / sarcina.

De asemenea, poate fi oferit elevului, un set de materiale, cum ar fi audio, desene, scheme și mai multe obiecte pentru a-i cere să facă o activitate.

Învățare individuală

Reproduce mai mult și mai bine de la sine.  Apreciază mai mult propriile sale idei decât ideile celorlalți. Este ușor să eviți comportamentul său greșit în clasă.

Are nevoie de oportunități de a-și exersa singur învățarea. Dacă este necesară socializarea, trebuie asigurată în afara clasei. Profesorul îl poate lăsa să meargă la bibliotecă sau undeva să fie singur. Nu ar trebui să fie forțat să lucreze în grup dacă nu dorește (mulți dintre cei mai mari gânditori sunt lucrători solitari).

Învățare în grup

Încearcă să studieze cu cel puțin un coleg, învățarea este mai eficientă în grup decât individual. Oferă valoare opiniei și preferințelor celorlalți. Interacțiunea de grup îi mărește învățarea și evoluția ulterioară a faptelor și conceptelor. Observarea clasei va arăta cât de importantă este interacțiunea pentru acest tip de elev.

Profesorul constată că elevul învață mai bine în grup. Stimularea colegilor poate fi mai bună în unele momente decât în ​​altele, iar profesorul trebuie să gestioneze această diferențiere.

Oral-expresiva

Comunică ușor ceea ce știe. Vorbește mult și pare să știe să spună ce vrea și ce simte. Poate că profesorul înțelege că un elev cu acest stil de învățare știe mai multe decât pare în textele de scriere. Nu se intimidează cu prezentări sau comunicări orale.

 Comunicarea orală a ceea ce știe și gândește, trebuie făcută cu seninătate, eventual în dialog cu profesorul.    

Scris-expresiv

Este capabil să scrie texte fluent și să completeze răspunsuri bine elaborate, arătând fără probleme cunoștințele sale. Acest tip de elev se simte mai bine în acest fel decât cu răspunsuri orale.  

Trebuie să aibă oportunități de a scrie, de a păstra note de carte și altele, de a evalua și de a învăța efectele.

Prof. Liliana STĂNICĂ

(Postat iulie 2020)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top