escorte Panciu ieftine matrimoniale Balan fete matrimoniale Sarmasu online barbati singuri matrimoniale Sannicolau Mare zona iulius mall curve lux Giurgiu videochat Oltenita raid Popesti-Leordeni matrimoniale anunturi erotice Berca dame matrimoniale crestine Vulcan publi24 Liesti femei ea pentru el Sarichioi escorte Vidra forum publi Deva dating Dragalina ofer sex Amara matrimoniale Slatina cu poza femei pentru barbati Petrila cuplu bi Vorona Teodoru sex oral Saveni curve din Focsani femei fete din Buruenesti anunturi curve fete Targu Jiu chat swinger Urziceni fetele din Stefanesti matrimoniale Salcea cuget liber publi24 escorte Costesti raid matrimoniale Scheia matrimoniale online Deva fete ieftine Chiajna matrimoniale Cernavoda publitim placere ro Barcanesti como gravar videos do youtube no mac gay young date night in Maastricht apple rastrea y} 4 x~p{}r }u

unnamed„Florica înseamnă  pentru neamul românesc o adevărată școală de suflet și de caracter” (1*).  A fost locul în care au trăit I.C Brătianu și soția sa Pia după căsătorie. Aici s-au născut patru din cei opt copii ai familiei: Sabina, Ionel, Dinu și Pia și și-au petrecut cei mai frumoși ani ai copilăriei. Ionel avea să-și amintească: „Părinții noștri chiar de la căsătorie își făcuseră din Florica așezământul lor casnic. Datoriile politice îi obliga în diferite împrejurări să se mute la București… Florica era vatra și cuibul adevărat.”(2*) Destinul familiei a fost marcat încă din primii ani de o tragedie. În 1862 se năștea primul copil, Florica, „favorita tuturor prin frumusețea și drăgălășenia ei” (3*). A murit după numai trei ani și a fost înmormântată pe deal,  acolo unde voia sa fie îngropat și I.C. Brătianu. Tatăl îndurerat nu i-a mai pronunțat niciodată numele deși trecea în fiecare zi pe la mormântul ei și în fiecare duminica îi ducea flori, după spusele Sabinei, rămasă copilul cel mai mare al familiei. În memoria primului copil căminul familiei îi va purta numele. După ce „Vizirul” s-a retras de la guvernare, la începutul anului 1869, familia s-a mutat definitiv la Florica și nu au mai plecat la București decât în anul 1876. A fost „perioada cea mai fericită din viața noastră copilăreasca” spunea Sabina.(4*) Viața aici s-a desfășurat după reguli precise impuse și respectate cu sfințenie. Familia s-a preocupat de educația copiilor. Astfel din 1873 este adusă din Elveția doamna Marie Bornand cu care învățau franceza, germana, desenul, religia și pianul. Aceasta era apreciată de tată deoarece „șvițerii sunt oameni cinstiți și cumsecade, aceste două calități sunt singurele pe care am dreptul să le reclam de la copiii mei .”(5*)  Pentru clasele primare era adus de trei ori pe săptămână  un  profesor de la Pitești, domnul Atanasiu. Numărul profesorilor se mărește continuu: Păiș, Trifonescu, Mirescu, Păun, Stoica  Copiii au beneficiat astfel de o bună pregătire ce a fost completată de intervenția modelului părinților.
Programul zilnic era foarte riguros respectat: se muncea până la 6 și jumătate când se lua cina, urmau jocurile la care luau parte și părinții, la 9 era culcarea, căci dimineața reîncepea devreme programul.
Copiii erau obișnuiți să păstreze secretele pe care nu le comunicau nici mamei lor. Ei cifrau și descifrau telegramele și scriau acte. În timpul războiului din 1877, principele Carol a văzut pe o telegramă cifrată două scrisuri și l-a întrebat pe Brătianu cine-i sunt secretarii, iar acesta i-a răspuns că sunt copiii lui deoarece „de nimeni nu sunt mai sigur ca de ei” . (6*)
Odată când se afla în vizită un prieten care îi vorbea tot timpul despre politică, Brătianu i-a răspuns: „Aici, Domnule, nu mai sunt în gheara D-vs., aici am marele meu partid, cu care nu mă tem de nimeni”(7*),   făcând referire la copiii lui.
Când părinții  erau plecați pentru câteva zile de acasă de copii se ocupau rudele lor, mătușa Anica Furduiescu și unchiul Ghiță Enescu alături de guvernanta elvețiancă. Decizia de a părăsi Florica și a se muta la București a fost luată în momentul în care educația copiilor necesita o pregătire superioară. Băieții urmează la Liceul Sf. Sava, iar fetele luau lecții de gospodărie cu mama, dar au primit și o educație artistică.
Tatăl se implica și în jocul copiilor învățându-i „iepșoara” sau să călărească și îndemnându-i să facă multe sporturi. Pe cât era tatăl de afectuos la glumă și joc, pe atât de sever și neînduplecat era la muncă. De multe ori Ionel și-a petrecut recreația în butoiul fără fund pus în picioare în curtea din fața casei. (8*)
Ei se bucurau de vizitele dese ale copiilor din familiile Davilla și Fălcoianu ce locuiau la conacul de la Golești situat la 4 km de Florica. Alexandrina Fălcoianu își amintea că „cele mai mari nebunii le făceam la Florica , unde șeful mișcărilor era Ionel mai mare ca noi. El comanda, iar noi trebuia să-i executăm ordinele”. (9*)   Evenimentele politice ale vremii se regăseau și în jocurile lor. Astfel, în timpul războiului franco- prusac, copiii în jocurile lor aveau roluri: Sabina și Ionel erau Franța și România, iar Dinu, Prusia. În joc Franța și România băteau Prusia. Dinu a încercat să schimbe rolurile, dar nu era cu putință ca Prusia să câștige. (10*)  Deși copiii se băteau între ei, deseori erau de o solidaritate exemplară, încât I.C. Brătianu le zicea, făcând aluzie la bătaie și solidaritate, că sunt  „ca Țiganii și ca Ovreii”. (11*)
Sărbătorile de iarnă, zilele de naștere și de cununie ale părinților erau aniversate alături de rude și de prieteni. Crăciunul era cel mai îndrăgit moment al anului. În iarna lui 1879 regele Carol I a trimis la Florica un brad de Crăciun ce a prilejuit fericirea copiilor și înduioșarea părinților. Vara sărbătoarea cea mai importantă era ziua de 6 iulie când se serba cununia părinților și pe care Pia o numește „cea mai importantă zi din viața mea” 
De Florica nu se „leagă numai sufletul Brătienilor, C.A. Rosetti, cei patru frați Golești și atâția alți patrioți ai vremii i-au călcat adesea pragul” . Un exemplu este întâlnit în iarna anului 1864-1865 când din pricina problemelor familia lui C.A. Rosetti a locuit la Florica. Sabina își amintea că „pe atunci fruntașii Partidului Național Liberal: Goleștii, Rosetti, Brătienii, dr. Grădeanu formau o mare familie, fiecare punea la dispozițiunea celorlalți ce avea”. 

Profesor, Nedelcu Emanuela
Școala Gimnazială “Iordache Păcescu” Coșești

1* Ion Pillat, Florica. Viea şi casa Brătienilor…,p. 11.
2* Eliza Brătianu, Ion I.C.Brătianu, Memorii involuntare, Bucureşti, Editura Oscar Print, 1999, p. 150.
3* Sabina Cantacuzino, op. cit. , vol.I, p.18.
4* Ibidem, p. 38.
5* Ibidem, p. 52.
6* Alexandru Teodorescu, Ion C. Brătianu şi fiii săi, Ionel şi Vintilă, Bucureşti, Imprimeriile Independenţa, 1938, p.   37.
7* Ibidem, p. 36.
8* Alexandru Teodorescu,op. cit , p. 36.
9* Narcis Dorin Ioan , Castele, palate şi conace din România, vol. I., Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2001, p. 359.
10* Alexandru Teodorescu, op. cit, p. 35.
11* Ibidem, p. 36.

(Postat februarie 2020)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top