escorte Panciu ieftine matrimoniale Balan fete matrimoniale Sarmasu online barbati singuri matrimoniale Sannicolau Mare zona iulius mall curve lux Giurgiu videochat Oltenita raid Popesti-Leordeni matrimoniale anunturi erotice Berca dame matrimoniale crestine Vulcan publi24 Liesti femei ea pentru el Sarichioi escorte Vidra forum publi Deva dating Dragalina ofer sex Amara matrimoniale Slatina cu poza femei pentru barbati Petrila cuplu bi Vorona Teodoru sex oral Saveni curve din Focsani femei fete din Buruenesti anunturi curve fete Targu Jiu chat swinger Urziceni fetele din Stefanesti matrimoniale Salcea cuget liber publi24 escorte Costesti raid matrimoniale Scheia matrimoniale online Deva fete ieftine Chiajna matrimoniale Cernavoda publitim placere ro Barcanesti como gravar videos do youtube no mac gay young date night in Maastricht apple rastrea y} 4 x~p{}r }u

Lectura este un proces complex care începe în primii ani de școală cu formarea deprinderii de a citi corect, conștient, cursiv și expresiv, continuând apoi cu deprinderea de interpretare a textului citit.
Lectura suplimentară cuprinde textele literare citite de elevi din proprie inițiativă sau din „inițiativa” părinților ori la recomandarea celor ce se ocupă de instrucția copiilor. Pentru a fi corespunzătoare vârstei, aceste texte se aleg din ceea ce numim „literatură pentru copii”. Literatura pentru copii cuprinde atât texte din literatura română, cât și din literatura universală.
O mare parte a textelor au un pronunțat caracter formativ și educativ. Literatura dezvoltă, fixează și nuanțează vocabularul copiilor, din textele literare copiii rețin cuvinte noi și observă variante de forme și folosire a lor. Pe de altă parte, în textele literare copilul descoperă modele de viață pe care ar dori să le urmeze, se identifică de multe ori cu personajele.
Și sub raport estetic, textele literare autentice influențează dezvoltarea copiilor, formarea lor pentru a aprecia frumosul din literatură.
Pentru ca cititul cărților să se transforme în deprindere, să se realizeze cu plăcere și să devină o necesitate, este nevoie ca școala să acționeze în această direcție de la vârstele corespunzătoare claselor mici. Interesul pentru citit nu vine din obligații, din frica pentru notă, ci dintr-o dorință interioară care se cultivă de către profesor și părinți. Cei doi factori trebuie să conlucreze, căci altfel nu se realizează nimic.
Lectura literară suplimentară nu trebuie să lipsească, pentru că se realizează din inițiativa elevului și doar studiul textelor literare din manual nu este suficient pentru apropierea copilului de carte.
Îndrumarea lecturii este o sarcină nobilă pentru învățător. În primul rând este necesar să studiem cu atenție elevii și să observăm ce texte îi atrag, ce le stârnește interesul, ca să putem să le recomandăm pe cele potrivite. Cadrul didactic are datoria să-i trezească elevului interesul pentru cititul cărților, dar să-i și mențină acest interes. În recomandarea textelor, învățătorul mai are în vedere puterea de înțelegere a elevului, capacitatea lui de asimilare.
Stimularea interesului pentru lectură începe încă din clasa pregătitoare și clasa I, când învățătorul le citește anumite texte și le valorifică după puterea lor de înțelegere. La clasa a II-a, sub îndrumarea învățătorului, elevii pot fi deprinși să se orienteze în structura unei cărți (titlu, autor, capitol), ceea ce îi va ajuta la efectuarea notațiilor scrise în legătură cu cărțile citite în clasele următoare, să citească unele fragmente selectate și să răspundă la întrebările învățătorului.
În clasa a III-a, ei trebuie să se obișnuiască să noteze în caiete titlul cărților citite, numele autorului și ce le-a plăcut mai mult. Elevii vor fi deprinși să cunoască structura revistelor, să poată să redea conținutul unui articol.
În clasa a IV-a, trebuie deprinși să exprime pe scurt conținutul textelor citite și să-și exprime atitudinea față de eroi și evenimentele descrise; de asemenea, trebuie îndrumați să generalizeze conținutul mai multor texte care au aceeași temă.
În recomandarea textelor literare pentru elevi avem în vedere realizarea unui echilibru între genuri și specii. S-a dovedit că pot fi accesibile și atractive următoarele: genul liric (colinde, ghicitori, proverbe, zicători, folclorul copiilor, pastelul, oda, imnul, epigrama, cântecul), genul epic (basmul, snoava, legenda, fabula, schița, povestirea, povestea, nuvela, romanul), genul dramatic (sceneta).
Este de reținut faptul că recomandând texte care depășesc puterea de înțelegere a elevilor, de mare întindere, cu multe personaje, cu acțiuni întrerupte și reluate, nu motivăm elevii pentru cititul cărților, ci, din contră, îi îndepărtăm.
Prezentăm, în continuare cei 10 pași în motivarea elevilor pentru lectură:
1. Elevii trebuie să vă vadă citind;
2. Oferiți TIMP;
3. Invitați un autor în clasă;
4. Învățați-vă elevii strategii de lectură;
5. Creați un club de lectură;
6. Lăsați elevii să-și aleagă singuri cărțile;
7. Utilizați tehnologia pentru a crea e-book-uri;
8. Prezentați-le elevilor cărți „în serie”;
9. Permiteți elevilor să nu iubească anumite lecturi;
10. Ajutați elevii să înțeleagă importanța lecturii.
Abordarea lecturii în școală și în afara ei rămâne o provocare și este de la sine înțeles că rolul profesorului este esențial în a găsi soluții, mai mult sau mai puțin inovative, pentru a-i face pe elevi să descopere că, citind, lumea poate fi mult mai frumoasă și interesantă. Așadar, aducem în discuție câteva strategii didactice moderne utilizate în vederea stimulării interesului pentru lectură, în cadrul acestui cerc de lectură:
1. Activitatea dirijată de lectură
- este o strategie care ghidează citirea în gând, urmată de întrebări de înțelegere a conținutului;
- învățătorul adresează o întrebare, iar elevii citesc textul pentru a afla răspunsul, după care discută răspunsul cu grupul;
- strategia se centrează pe comprehensiune și poate fi folosită atât cu texte narative cît și cu cele informaționale;
2. Predarea reciprocă
- este o formă de învățare prin cooperare, în care, pe lângă practica celor patru strategii de lectură: predicția, interogarea, clarificarea și rezumatul, elevii învață despre interdependența pozitivă și dezvoltă abilități interpersonale. Elevii preiau pe rând rolul învățătorului și rezumă ceea ce au citit, gândesc o întrebare, clarifică probleme.
3. Citirea și interogarea
- se citește textul pe secțiuni, se notează termenii cheie pe marginea textului. Cu ajutorul acestora se recapitulează materialul formulând întrebări, care sunt notate.
4. Procedura recăutării
- elevii vor lucra în minigrupuri: unul citește paragraful, ceilalți pun întrebări despre text și împreună găsesc răspunsul corect. Învățătorul va canaliza întrebările spre forma corectă.
5. Rezumatul în perechi
- un elev citește un paragraf, pe care îl rezumă cu voce tare, celălalt elev pune o întrebare la care trebuie să răspundă ambii, apoi schimbă rolurile.
6. Utilizarea întrebărilor de ordine superioară
- este mult mai bine să întrebăm „Cum ne-a comunicat autorul că Scufița Roșie era o fetiță neascultătoare?” decât „Cu cine s-a întâlnit în pădure?”
7. Dramatizarea
- este o modalitate eficientă de a interpreta și analiza sensurile poveștii. Elevii vor alege roluri și se vor selecta momente cu semnificație sporită pentru ca ei să se antreneze și să reflecteze.
8. Metoda contrastelor/comparațiilor
- poate fi relevant pentru elevi să studiem comparativ personajele și situațiile, să explorăm intertextualitatea dintre povești.
9. Atelierul de lectură
- activitate de grup cu roluri specifice; elevii citesc același text, fiecare trebuie să-și aducă contribuția cu idei pentru fiecare rol. (controlorul, cercetașul, cronometrorul, ascultătorul activ, interogatorul, sintetizatorul, cititorul, ilustratorul, conectorul).
Îndrumarea lecturii suplimentare a copiilor de vârsta ciclului primar este o datorie de mare răspundere pentru profesori, mai ales acum, când sursele de influență sunt mult mai multe și chiar mai atractive, uneori. Copiii încă nu pot discerne și se lasă atrași de diferite jocuri pe calculator, de filme de tot felul, de desene animate cu influențe, unele dintre ele nocive pentru educația lor.

Prof. înv. primar: Diana Toader
Școala Gimnazială „Gheorghe I. I. C. Brătianu” Rătești
(Postat februarie 2020)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top