escorte Panciu ieftine matrimoniale Balan fete matrimoniale Sarmasu online barbati singuri matrimoniale Sannicolau Mare zona iulius mall curve lux Giurgiu videochat Oltenita raid Popesti-Leordeni matrimoniale anunturi erotice Berca dame matrimoniale crestine Vulcan publi24 Liesti femei ea pentru el Sarichioi escorte Vidra forum publi Deva dating Dragalina ofer sex Amara matrimoniale Slatina cu poza femei pentru barbati Petrila cuplu bi Vorona Teodoru sex oral Saveni curve din Focsani femei fete din Buruenesti anunturi curve fete Targu Jiu chat swinger Urziceni fetele din Stefanesti matrimoniale Salcea cuget liber publi24 escorte Costesti raid matrimoniale Scheia matrimoniale online Deva fete ieftine Chiajna matrimoniale Cernavoda publitim placere ro Barcanesti como gravar videos do youtube no mac gay young date night in Maastricht apple rastrea y} 4 x~p{}r }u

„Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru ziua de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm să se adapteze”, spunea M. MONTESSORI, dar pentru a putea ajuta în acest mod copilul, este necesar ca noi înșine să fim deschiși la schimbare, să fim curioși în a experimenta noul, să fim capabili a ne adapta continuu.
Este adevărat că adesea este dificil a privi din altă perspectivă situația, știut fiind faptul că suntem etichetați ca unul dintre cele mai conservatoare segmente sociale, însă în măsura în care conștientizăm fiecare dintre noi acest lucru, putem găsi mijloace pentru a determina schimbarea  mentalității noastre, iar acest “clic” apare în momentul în care intrăm în contact cu cei din jurul nostru. De aceea este important să înțelegem că viața este o continuă învățare și experimentare, iar evoluția fiecăruia dintre noi e strâns legată de modul în care percepem această realitate.
Deseori avem tendința de a căuta și evidenția în ceea ce este nou părțile negative și deseori spunem sau gândim “iar au schimbat asta sau asta” sau “care cum ajunge sus, unde se iau deciziile se apucă de schimbat”, uitând vechea zicală conform căreia “numai cine nu muncește nu greșește” și uitând că, asemeni indivizilor, și la nivel macro încercăm să ne definim ca națiune în raport cu celelalte națiuni. Sunt momente în care simțim că democrația pe care atât de mult ne-am dorit-o a adus mai mult rău decât bine și când vedem câte greșeli se fac, nu mai descoperim și lucrurile bune ce s-au realizat, însă democrația este un proces de autoreglare a societății care ne dă dreptul să reacționăm când se comit greșeli, să ne spunem punctul de vedere. De noi depinde dacă vrem să ne exercităm acest drept sau acceptăm să fim tratați precum personajele din „Cuib deasupra unui cuib de cuci”. Dacă noi pornim din start de la ideea că nu putem schimba nimic, cum pot crede alții că am fi în stare să schimbăm ceva? În noile orientări se pune un tot mai mare accent pe importanța colaborării grădiniței cu familia și comunitatea, în vederea atingerii obiectivelor propuse privind dezvoltarea copilului și ne simțim adesea nedreptățiți când constatăm că în opinia unor părinți la grădiniță copilul se joacă, mai învață câte o poezie, cântec sau poveste, când noi știm câtă muncă se depune și câte etape parcurge copilul până la intrarea la școală.
Ar trebui să înțelegem că fiecare ne formăm convingeri și mentalități pe baza a ceea ce am trăit și experimentat, că în trecut, mai ales în comunitățile mai izolate, asta se făcea, iar părinții de azi sunt copiii de ieri. Ei nu minimalizează și nu desconsideră munca noastră: Mulți dintre ei N-O CUNOSC. Și atunci ce putem face pentru a schimba situația și a le forma o altă viziune? Implicarea activă a părinților presupune o largă disponibilitate din partea cadrului didactic spre dialog cu familiile pentru a descoperi unde și ce anume putem îmbunătăți sau schimba. Cursurile gen “Educați așa”, activitățile demonstrative cu participarea părinților, mesele rotunde având ca teme propuneri venite din partea lor, implicarea în proiectele ce le desfășurăm cu copiii sunt câteva din posibilitățile prin care putem să-i aducem aproape de noi și să ni-i facem aliați în munca ce o desfășurăm la grupă și astfel ajungem din nou la NOI, la mentalitatea noastră, la rolul pe care dorim sau credem că îl avem în comunitatea din care facem parte.
Când intră în ciclul preșcolar, copiii vin din medii diferite, cu deprinderi mai mult sau mai puțin dezvoltate, cu un volum mai mic sau mai mare de cunoștințe pentru ca la sfârșitul ciclului preșcolar toți să ajungă a poseda cunoștințe, priceperi și deprinderi conform obiectivelor cadru ale fiecărui domeniu experiențial, însă nu toți copiii sunt la fel de înzestrați, așa cum niciun adult nu poate excela în toate domeniile de activitate. Rolul nostru este acela de a crea condiții de dezvoltare pentru fiecare în funcție de capacitățile pe care le posedă, de a-i ajuta să-și canalizeze curiozitatea înnăscută spre descoperirea lumii înconjurătoare și de a le dezvolta acele capacități care să le permită adaptarea într-o lume în continuă schimbare. Spiritul de inițiativă, curajul de a căuta și găsi soluții, încrederea în forțele proprii, perseverența, spiritul de responsabilitate, sunt câteva dintre calitățile care le vor servi în viitor și pe care avem sarcina să le cultivăm și să le dezvoltăm. De aceea întreg ansamblul de strategii educaționale trebuie alese astfel încât să asigure atingerea acestui obiectiv.
Trebuie să înțelegem că, deși activitatea principală a copilului este jocul, în același timp jocul este activitatea prin care copilul descoperă lumea înconjurătoare. Simplul fapt de a se juca aceleași jocuri cu aceleași jucării nu asigură dezvoltarea copilului atâta timp cât el nu este canalizat prin materialele și metodele utilizate, către un obiectiv. Astfel, materialele și jucăriile puse la dispoziția lui trebuie să-i suscite interesul, să-l pună în situația de a acționa, de a gândi, de a găsi soluții pentru ca în final să-i ofere satisfacția, fericirea că a reușit indiferent ce a încercat să facă. Se cunoaște faptul că la această vârstă gândirea copilului este concret-intuitivă, deci el își ia informațiile în special din ceea ce vede în jur. Atunci să-i creăm posibilitatea s-o facă, să încercăm să compunem mediul ambiant în care își desfășoară activitatea, să ne gândim în momentul în care pavoazăm sala de grupă, grădinița, ce mesaje îi transmitem prin ceea ce afișăm, pentru că ceea ce afișăm trebuie să fie și frumos, dar și util copilului. Privind un panou îți poate veni în gând un cuvânt, o propoziție, o frază sau chiar o poveste. Atunci să încercăm să punem în jurul lui “povești”.
Pornind de la ideea că pregătim copilul pentru viață și metodele și procedeele didactice utilizate vor fi diversificate în funcție de obiectivul propus; metodele clasice vor pierde din pondere în favoarea metodelor moderne, activ-participative, care permit copilului să acționeze, să fie părtaș activ la propria dezvoltare.
În DEX,” a cunoaște” = a lua cunoștință de obiectele și de fenomenele înconjurătoare..., a stabili în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru, relațiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă cu adevărul, a avea sau dobândi cunoștințe pe baza studiului și a experienței” ori, pentru a putea experimenta și astfel a dobândi cunoștințe, copilul trebuie să aibă posibilitatea de a acționa, iar pentru aceasta trebuie să-i punem la dispoziție materiale cu care să poată acționa. Știm cu toții din proprie experiență că una este să ți se spună că ceva este sau se face “așa” sau “așa” și alta este când încerci personal. Ce satisfacție simțim când reușim să facem ce ne-am propus ? La fel simte și copilul și nu trebuie să-l privăm de acest sentiment.
Societatea în care trăim este, într-adevăr, o societate a cunoașterii.  Informațiile sunt diverse, iar căile prin care acestea ajung la noi, la fel. Azi nu mai trebuie să așteptăm ziarul pentru a ști ce se petrece în lume; dăm “clic” pe Google și avem răspunsul la orice întrebare, putem accesa orice material. Nu mai este nevoie să desenăm, să colorăm, ca în trecut, să folosim planșe făcute de noi. Această tehnologie a deschis ferestre largi spre lume, trebuie doar să îndrăznim și, prin exemplul propriu, să-i încurajăm și pe copii să descopere lumea ce ne înconjoară și în care trăim. Mulți dintre copii dețin acasă video, calculator, alte aparate și jocuri electronice pe care au învățat să le utilizeze și atunci noi, la grădiniță, prin ce metode sau mijloace reușim să le trezim interesul pentru cunoaștere, dorința de explorare? Nu vreau să mă înțelegeți greșit. Nu sunt partizana televizoarelor sau calculatoarelor în grupă folosite pentru a viziona desene și a sta cuminți copiii. Aceste mijloace moderne , utilizate corespunzător, le pot aduce mai aproape lumea pe care altfel nu au cum să o vadă sau cu ajutorul lor pot accesa softuri educaționale și astfel pot îmbina plăcutul cu utilul.
Să nu uităm că acești copii vin la grădiniță sau la școală pentru că grădinița și școala se presupune că pot să le ofere ceva în plus față de familie și atunci trebuie să ne punem întrebarea” ce le oferim în plus?” pentru că a le oferi cât au deja sau mai puțin, înseamnă cel puțin a-i condamna la stagnare, și aici din nou ne întoarcem la NOI și la rolul nostru.

Prof. Cîndea Anca
Prof. Oprescu Alexandra
GPP „Albă ca Zăpada” Pitești
(Postat ianuarie 2020)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top