Pentru a înflori în toată bogăția sa de petale, culori și parfum, cireșul, mărul, piersicul trebuie îngrijiți cu toată dragostea de buni cunoscători, încă de la plantare, pe tot parcursul anilor.
Școlarul mic este pomul tânăr care se pregătește să înflorească prima oară, pentru a-și continua, an de an, mai bogată explozia de culori primăvara, pentru a trece, mai târziu, pe rod.
În tot acest timp, familia și școala se îngrijesc să-l ajute să se dezvolte, cunoscând cerințele vârstei școlare și realizând în familie condițiile unei dezvoltări fizice și psihice complete, armonioase.
Știm, din experiență proprie, că prea multă muncă duce la oboseală, după cum prea multă distracție duce la scăderea puterii de muncă. Prin excese se reduce rezistența organismului față de boli, suferă sănătatea. Organismul uman simte profund necesitatea unui anumit ritm în desfășurarea  vieții zilnice. Echilibrul cerut de organism se realizează prin organizarea corectă a propriei vieți, prin asigurarea unui regim de muncă și odihnă ritmic, igienic.
Cum se explică această nevoie, de ce este necesară asigurarea și respectarea unei ritmicități în activitatea zilnică a organismului?
Fiziologia, știința care studiază legile de funcționare a ființelor vii, a arătat că, în concordanță cu periodicitatea anotimpurilor și cu alternanța ritmică zi – noapte procesele din organismul uman se desfășoară respectând o periodicitate internă – bioritmul. În acest cadru larg, succesiunea perioadelor de activitate și odihnă este strâns legată de ritmul zi – noapte, al funcțiilor organismului. Ziua, în timpul activității, iar în perioadele de odihnă de zi sau de noapte au loc procesele de refacere. Așadar, fixarea unor puncte de reper orare în cursul zilei este determinată de cerințele bioritmurilor, ceea ce explică necesitatea respectării lor. În comparație cu ritmul zi-noapte al funcțiilor aparatelor și organelor capacitatea de muncă se modifică pe parcursul celor 24 de ore, crescînd sau scăzând în diferite perioade.
Capacitatea de muncă este, în general, mai mare în cursul zilei decât noaptea, dar și în timpul zilei sunt modificări importante ale acesteia. Ea este mai redusă în primele 1-2 ore dimineața, cînd are loc procesul de adaptare la lucru. Între orele 9-12, organismul are cea mai mare putere de muncă din timpul unei zile, urmând ca între orele 13-15 capacitatea organismului să scadă mult, pentru a crește din nou, dar mai puțin decît dimineața, între orele 16- 19; după ora 20 , urmează o nouă scădere, cea mai scăzută putere de muncă se înregistrează între orele 2-4 dimineața.
La copii, curba fiziologică a capacității de muncă înscrie o creștere după ora 8 dimineața, cu un maximum între 9-11 pentru cei mici și 9-12 pentru cei mai mari, scade apoi între orele 13-15, pentru a înscrie o nouă creștere, dar mai redusă, între orele 16-18, urmată de o scădere către orele 20, rămânând coborâtă pentru toată noaptea.
În timpul săptămânii, capacitatea de lucru este mai redusă în prima zi, luni, ca în primele ore ale unei zile; ea crește progresiv în zilele următoare până miercuri, joi, pentru ca, în zilele ce urmează, să scadă, până sâmbătă, când este cel mai coborât nivel.
De asemenea, la școlari, capacitatea de muncă scade după perioade mai lungi de activitate și după eforturi mai mari, ca de exemplu, după teze, către sfârșitul semestrelor sau al anului școlar. Perioadele în care puterea de muncă este crescută trebuie cunoscute și folosite pentru activitate.
De la cunoașterea acestor lucruri este necesar ca în fiecare familie să se elaboreze o schemă zilnică individuală pentru copilul școlar, în care vor fi respectate, pe cât posibil, orele de trezire dimineața, de servire a mesei, de pregătire a temelor, de culcare. Restul activității – libere, recreative, extrașcolare, instruire suplimentară, ajutor în gospodărie – trebuie să se desfășoare în momentele și cu o durată potrivită pentru a asigura un randament bun, prin solicitarea adecvată a organismului în creștere.
Elaborarea programului de activitate și odihnă al școlarului înseamnă programarea, potrivit vârstei și condițiilor din familie, a tot ce face acesta de-a lungul unei zile.
Pentru a ajunge la școală odihnit și fără grabă, elevul se va trezi cu o oră înainte de începerea programului, în general la ora 7, pentru a avea suficient timp să–și facă toaleta, să se îmbrace, să ia micul dejun, să parcurgă drumul către școală fără să alerge.
La sosirea acasă, după cursuri, elevul își schimbă hainele, se pregătește pentru masă, pe care o servește tot timpul între orele 13-14. Între masa de prânz și începerea pregătirii lecțiilor  se va face o pauză de 1-2 ore, în care copilul de vârstă școlară mică este bine să doarmă, completându-și, în acest mod, necesarul de somn.
Pregătirea lecțiilor pentru ziua următoare va începe după cel puțin o oră de la servirea mesei, deci după ora 15, și nu trebuie să dureze mai mult de două ore. La fiecare 40-50 de minute se face o pauză de 10-15 minute. Urmează gustarea de la ora 17, iar masa de seară nu trebuie să întârzie de ora 20 deoarece va reduce timpul de somn al copilului. Timpul liber, după terminarea lecțiilor se va petrece în mod plăcut, recreativ, util: ieșiri în aer liber, jocuri cu prietenii, plimbări sau sport. Ar fi de dorit ca acest timp să nu se petreacă în fața calculatorului sau a televizorului, timpul acesta fiind petrecut în așa fel încât să răspundă nevoii de mișcare și de socializare a copilului. Copilul trebuie să însumeze 2-3 ore de activitate în aer liber, zilnic.
Culcarea va fi mereu la aceeași oră și nu mai târziu de 21-22, în funcție de vârstă.
Între masa de seară și culcare, timpul va fi folosit pentru activități liniștite, plăcute, neobositoare, care să nu trezească stări emoționale sau de tensiune. Astfel se va asigura copilului un somn liniștit.
În timpul pregătirii lecțiilor trebuie să avem în vedere ca locul să fie curat, lumina să bată din stânga, să fie liniște, temperatură potrivită. În timpul studiului individual se vor face pauze de 5 minute la fiecare 20-30 minute, pentru odihna ochilor. Părintele trebuie să aibă în vedere asigurarea unui climat afectiv de lucru, să îndrume cu calm, să evite supraîncărcarea, să-și sprijine copilul acolo unde are nevoie și să nu-l critice excesiv lăsând impresia că nu-l acceptă.
Într-o măsură foarte mare succesul școlar este influențat și de climatul familial. Atmosfera caldă și de înțelegere din familie reconfortează și creează climatul necesar pentru munca intelectuală a copilului. În schimb, lipsa de înțelegere exigența prea mare, „dădăceala”, ca și severitatea au efecte dăunătoare asupra copilului care se află în tensiune nervoasă mai ales în perioada testelor, la sfârșitul semestrelor, când starea de oboseală începe să se instaleze.
Ca părinți iubitori, putem greși în educarea copiilor noștri. Astfel, unii părinți pot să fie prea grijulii, căutând să-i protejeze și să-i răsfețe mereu. Trăind într-o astfel de atmosferă devin fricoși, lipsiți de inițiativă, emotivi, în același timp, în familie, sunt niște mici tirani, pretențioși, neascultători, greu adaptabili în colectivitate. 
Dacă, dimpotrivă, părinții sunt foarte severi, au o atitudine de duritate, copiii suferă din cauză că sunt pedepsiți de îndată ce nu respectă hotărârile acestora. În astfel de situații, copiii sunt mereu lipsiți de duioșie, de afecțiune, trăiesc cu teamă și vor deveni plini de asprime cu cei din jur, iar relațiile lor sociale vor fi lipsite de afecțiune.
Lipsa de supraveghere, dezinteresul, indiferența față de ceea ce gândește copilul duce, cel mai adesea, la pierderea lui de sub control, acesta devenind un copil-problemă din punct de vedere social.  
Atunci când copilul are succese școlare trebuie să-l răsplătim cu afecțiune, bucurându-l cu laude, dar să nu exagerăm oferind diferite bunuri sau o independență prea mare la o vârstă prea mică.
Reținem din toate exemplele prezentate că psihicul copilului este foarte sensibil la toate situațiile anormale care se petrec în familie. El simte cele mai mici schimbări de afecțiune față de el,  între părinți, este puternic tulburat de certuri, neînțelegeri.
„Meseria” de părinte este grea. Trebuie să învățăm să fim buni părinți, plini de afecțiune, pentru ca grija și sfaturile noastre să fie răsplătite prin dragostea, respectul și bunele rezultate ale copilului.
 
Prof. înv. Primar, Calcan Mihaela
Tudor Mușatescu” Pitești
(Postat decembrie 2019)
 
 
 
 

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top