astra argeseni valori nationaleLa 9 mai 2019, s-au împlinit 96 de ani de la moartea generalului Constantin Cristescu, erou din războiul de reîntregire a României, argeșean din Pădureț, satul Catane.
Deși a avut un rol important în evenimentele dintre anii 1916 și 1919, a fost trecut, pe nedrept în uitarea timpului.
S-a născut la 2 decembrie 1866 și a avut o strălucită carieră militară.

Printre școlile militare urmate s-a numărat și Școala Superioară de Război din Paris, pe care a absolvit-o în 1894. În 1914 a fost înaintat la gradul de general.
Între 1910- 1912, a deținut funcția de comandant al Școlii Superioare de Război din București.
După declanșarea războiului, Constantin Cristescu a plecat pe front, lucrând cu generalul Alexandru Averescu la Armata a II-a, iar din noiembrie1916 a fost numit comandant al Armatei de Nord.
Unul dintre momentele cele mai importante din întreg războiul întregirii României, de care a fost legat numele generalului Cristescu, a fost epopeea Mărăşeştilor. Înaintea celebrei bătălii, C. Cristescu, pe lângă funcţia de subşef al M.C.G. român, a fost numit şi comandant al Armatei I din zona Mărăşeştilor.
Din cauza unor divergenţe grave la nivelul deciziilor, dintre comandantul Armatei I române şi comandantul Armatei a IV-a ruse, generalul Aleksandr Ragoza, generalul român a fost înlocuit cu generalul Eremia Grigorescu, comandantul Corpului 6 armată, din componenţa Armatei I. Nu trebuie să se înţeleagă că schimbarea s-ar fi făcut din cauza incapacităţii profesionale a generalului Cristescu. Cauza a constat în opoziţia strategică a acestuia, care propunea ofensivă pentru data de 30 iulie, avându se în vedere sosirea unor forţe româneşti proaspete (Diviziile 10 şi 13 infanterie), faţă de ordinul dat de generalul Ragoza, care propunea o retragere.
Intrigi de culise la nivelul comandamentului interaliat româno-rus au determinat, până la urmă, înlocuirea menţionată mai înainte. De fapt, înlocuitorul generalului Cristescu, generalul Eremia Grigorescu, a continuat acţiunea în zona Mărăşeşti, tot printr-o ofensivă.
Cât timp a comandat Armata I română la Mărăşeşti, a executat acţiuni limitate, de fixare a inamicului, reuşind oprirea forţării Siretului de către inamic.
În perioada armistiţiului şi după semnarea Tratatului de pace de la Buftea din 7 mai 1918 cu Puterile Centrale, în calitate de Inspector general în M.C.G. al Armatei Române, a căutat să păstreze sub arme efective cât mai mari, eludând clauzele restrictive ale păcii de la Buftea, încât, la reluarea ostilităţilor cu forţele inamice, la 10 noiembrie 1918, armata română a fost în măsură să cureţe teritoriul naţional de inamic.
Recunoscându-i-se competenţa şi viziunea judicioasă, atunci când furtuna războiului a trecut şi factorii în drept aveau pe deplin libertatea integrală de acţiune, generalului C. Cristescu i s-a dat o reparaţie meritată, fiind chemat în înaltul post de Şef al Marelui Stat Major al Armatei (aprilie-octombrie 1918; 1920-1923, anul morţii).
Constantin Argetoianu îl considera pe generalul Cristescu o victimă a persecuţiilor politice ale liberalilor, care nu i-au recunoscut meritele de pe timpul războiului. „O bună parte din ce s-a mai găsit în noiembrie [1917] sub arme şi în depozite s-a datorat abilităţilor cu care generalul Cristescu a falsificat statele efectivelor şi inventarele magaziilor noastre. Ceea ce nu l-a împiedicat să iasă din război nedecorat cu „Mihai Viteazul“, pe care l-au primit aproape toţi generalii… La Mărăşeşti nu i s-a dat comanda decât ca să i se rupă şalele“.
A murit la 9 mai 1923. I s-a refuzat înmormântarea la Mausoleul de la Mărăşeşti, mormântul lui fiind în cimitirul Bellu din Bucureşti. La 11 mai 1923, la Academia Română, a avut loc şedinţa pentru cinstirea memoriei generalului Cristescu la care, Grigore Antipa, în cuvântarea sa a spus: „Generalului Cristescu i se datoreşte cea mai mare victorie a armatei române în războiul mondial, căci este acela care, prin marele său talent organizator, a refăcut armata noastră în Moldova şi care a organizat lupta ei eroică şi biruinţa de la Mărăşeşti, provocând nu numai admiraţia aliaţilor ci şi respectul duşmanilor (…). Pentru poporul nostru, generalul Cristescu, fiu de sătean din judeţul Argeş, este cea mai strălucită dovadă de comoară de energie şi inteligenţă care zace în el şi care constituie cea mai sigură garanţie a viitorului strălucit al acestei naţiuni. Moartea generalului Cristescu este un doliu naţional.“

Profesor Cristian Ștefan
Liceul Tehnologic ”Astra” Pitești
(Postat iunie 2019)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top