escorte Panciu ieftine matrimoniale Balan fete matrimoniale Sarmasu online barbati singuri matrimoniale Sannicolau Mare zona iulius mall curve lux Giurgiu videochat Oltenita raid Popesti-Leordeni matrimoniale anunturi erotice Berca dame matrimoniale crestine Vulcan publi24 Liesti femei ea pentru el Sarichioi escorte Vidra forum publi Deva dating Dragalina ofer sex Amara matrimoniale Slatina cu poza femei pentru barbati Petrila cuplu bi Vorona Teodoru sex oral Saveni curve din Focsani femei fete din Buruenesti anunturi curve fete Targu Jiu chat swinger Urziceni fetele din Stefanesti matrimoniale Salcea cuget liber publi24 escorte Costesti raid matrimoniale Scheia matrimoniale online Deva fete ieftine Chiajna matrimoniale Cernavoda publitim placere ro Barcanesti como gravar videos do youtube no mac gay young date night in Maastricht apple rastrea y} 4 x~p{}r }u

Generalităţi
Învăţământul preşcolar asigură pregătirea copiilor de 3-7 ani pentru integrarea cu succes în activitatea şcolară.
Accentul cade, în preşcolaritate, pe dezvoltarea dimensiunii formative a pregătirii, pe dobândirea unor capacităţi, abilităţi şi operaţii intelectuale necesare actului de cunoaştere care favorizează învăţarea.

Este necesar să se realizeze o legătură strânsă a activităţilor matematice cu universul de fapte şi întâmplări din viaţa cotidiană a copiilor. Începând cu vârsta preşcolară, cunoştinţele matematice pot fi introduse, treptat, la diferite nivele de vârstă.
Pregătirea copiilor pentru formarea conceptului de număr natural este unul din obiectivele importante ale activităţilor matematice din grădiniţă, obiectiv aprofundat şi consolidat în şcoală.
Introducerea în programa învăţământului preşcolar a unor cunoştinţe elementare despre mulţimi are în vedere că teoria mulţimilor stă la baza matematicii moderne, iar înţelegerea noţiunii de număr este strâns legată de cea de mulţime.

Valenţe formative ale activităţilor matematice din grădiniţă
La vârsta grupei mici, experimentele au evidenţiat următoarele aspecte caracteristice:
# copilul percepe mulţimea numai dacă este  compusă din acelaşi fel de obiecte;
# percepţia diferenţiată a cantităţii se reflectă în limbaj;
# copiii nu percep schimbările cantitative ce pot interveni;
# culoarea şi forma sunt dominante sub raport perceptiv;
# intuiţiile elementare ale numărului sunt prenumerice, lipsite de conservare.
La vârsta de 4-5 ani reprezentările despre mulţimi se dezvoltă şi copilul percepe mulţimea ca o totalitate spaţial structurată.
Acţiunea cu grupurile de obiecte permite copiilor perceperea însuşirilor de formă, dimensiune, perceperea cantităţii, prin intermediul analizatorilor tactil, vizual, auditiv, dezvoltându-le astfel percepţiile.
La grupa mică obiectele sunt clasificate după o singură însuşire comună (formă, culoare sau mărime), la grupa mijlocie copii îşi formează reprezentări mai ample despre însuşirile obiectelor, le clasifică după 2-3 criterii asociate (mulţimea merelor mici şi galbene), recunosc mulţimi de obiecte redate în desen, prin imagini concrete ale obiectelor sau prin imagini simbolice simple (cercuri, liniuţe, puncte), ordonează în şir crescător/descrescător obiectele unui grup.
La grupa mare şi pregătitoare, cunoştinţele matematice ale copiilor se aprofundează şi se îmbogăţesc.
Cultivarea calităţii gândirii logice reprezintă una din trăsăturile de bază ale activităţilor din grădiniţă.
Ideea de mulţime se poate introduce la un nivel concret-intuitiv în cadrul activităţilor matematice şi prin folosirea experienţei de viaţă a copiilor. Se poate vorbi de interdisciplinaritate între activităţile matematice şi jocurile copiilor. Activităţile matematice contribuie la îmbogăţirea vocabularului copiilor prin utilizarea limbajului matematic specific: “mai multe”, “tot atâtea”, “plus”, “minus”, “egal” ş.a.
În cadrul jocului copilul îşi modelează trăsăturile de personalitate: respectul pentru alţii, corectitudinea, cinstea, responsabilitatea.

Jocul logico-matematic, mijloc eficient în dezvoltarea structurilor operatorii ale gândirii
Copiii se familiarizează cu operaţii cu mulţimi prin jocurile logico-matematice. Sarcinile jocurilor logice se complică progresiv. Există o varietate de jocuri care se pot organiza cu preşcolarii.
Pentru consolidarea cunoştinţelor referitoare la descrierea unor piese geometrice (formă, mărime, culoare, grosime), se pot organiza jocurile: “Biblioteca”, “Spune ce ştii despre această piesă” ş.a. Pentru exersarea operaţiilor cu mulţimi şi a limbajului aferent acestora se vor utiliza jocurile: “Găseşte jocul potrivit”, “Jocul cu trei cercuri”, “Unde sunt prietenii mei?” ş.a.
Pentru reuşita acestor jocuri, educatorul trebuie să determine copiii să caute soluţii, să imagineze singuri diferite variante de rezolvare şi să conştientizeze că sunt mai multe căi de rezolvare. Deasemenea se va cere copiilor să argumenteze soluţia găsită, să-şi corecteze greşelile, să verbalizeze acţiunile, să exprime rezultatele obţinute pentru a-şi exersa limbajul matematic.

Formarea conceptului de număr natural
La formarea conceptului de număr natural, conform teoriei mulţimilor, conduc următoarele: clasificarea obiectelor în grupe omiogene şi neomogene, compararea lor, stabilirea corespondenţelor şi deosebirilor.
Piaget pune la baza  conceptului de număr noţiunea deordonare a elementelor unei mulţimi.
Numărul natural se defineşte sub două aspecte: ordinal şi cardinal.
Numărul natural este o clasă, o structură alcătuită din elementele unei mulţimi echipotente (cu acelaşi număr de elemente).
Este important să se facă o delimitare conceptuală între numărul cardinal şi numărul ordinal sau numărul de ordine.
La grupa mică se realizează familiarizare cu numărul şi număratul de la 1 la 3. La grupa mijlocie, copiii îşi fixează numerele de la 1 la 3, învaţă să numere până la 5, să construiască grupele de obiecte, să raporteze numărul exprimat verbal la cantitatea corespunzătoare, să recunoască cifrele, ataşându-le mulţimilor de obiecte/imagini/ simboluri.
L grupa mare copiii numără de la 1 la 10, iar la grupa pregătitoare chiar în limitele  1-20 (facultativ).
Jocul didactic este un mijloc eficient şi atractiv pentru însuşirea numeraţiei: “Numără mai departe”, “Caută atâtea obiecte câte îţi arată cifra”, “Completează scara numerelor”, “Caută vecinii”, “A câta rândunică a zburat?”.
Între modalităţile de evaluare, la grupele mari fişele de muncă independentă ocupă un loc important.  
Este eficientă introducerea unor poezii, ghicitori, jocuri-numărătoare, care înlătură monotonia prin ritmul, rima şi muzicalitatea lor.
Cunoştinţele dobândite de copii în activităţile matematice se pot transfera în aproape toate activităţile comune. Sunt create premisele unei învăţări mai rapide şi uşoare a aritmeticii în ciclul primar.

Bibliografie
*** (2005), Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Bucureşti.
Cheta, Gheorghe, Binchiciu, Viorel ş.a. (2010), Metodica învăţării matematicii în ciclul primar, ediţia a II-a, Editura Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad.
Ilica, Anton, Kelemen Gabriela, (2004), Metodica activităţilor instructiv-educative, Editura Universităţii “Aurel Vlaicu”, Arad.

Prof. înv. preșc. Constantin Elena Gina
G.P.N. Școala Gimnazială “Marin Preda” Pitești
(Postat martie 2019)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top