1. Definirea comportamentului de tip "bullying"

,,Bullying’’ este considerat o formă a comportamentului agresiv al copilului. (Van der Wal, de Wit, Remy, 2003). El este tradus din limba engleză prin termenul hărţuire sau intimidare, dar în lietratura de specialitate se optează pentru păstrarea termenului original, deoarece niciun cuvânt nu surprinde în totalitate sensul acestuia.

Comportamentul  de tip ,,bullying”  este evidențiat în momentul în care un  copil este luat în derâdere, batjocorit, tachinat etc., de către alţi copii. Fenomenul   comportamentului  de tip ,,bullying” în rândul școlarilor mici și mijlocii este un construct social, cu consecinţe grave asupra psihicului şi personalităţii acestora, ce nu aparţine doar unei perioade sau unui context social bine determinat.
Numeroși școlari mici și mijlocii prezintă numai tulburări  psihoafective, care pot merge de la manifestări fără gravitate deosebită până la  tulburări grave de comportament, caracterizate prin agresivitate .
Comportamentul  de tip ,,bullying” face referire la situația în care agresorul încurajează colegii victimei să o ignore sau să o înlăture în timpul pauzelor de recreere sau al unui  joc organizat. Tratați ca  niște proscriși de către colegi, școlarii mici și mijlocii vor avea dificultăți de socializare și mai mult pot fi predispuși la izolare socială mai târziu în viață. Agresorul poate amenința complicii lui cu o soartă similară dacă ar încerca să sprijine  victima.
Comportamentul  de tip ,,bullying”  poate avea loc prin mesaje text sau prin internet și pot fi cunoscute numai de victimă și de făptuitor,ceea ce îl face dificil de controlat. ( Codreanu pg.112, 2014).
Cea mai cunoscută definiţie este cea a lui Olweus (1999): ,,este un comportament agresiv sau o acţiune de a face rău intenţionat, un comportament care se repetă în timp.’’
Peter Smith (1992) îl defineşte astfel: ,,Vom spune că un copil sau un tânăr este victimă a bullying-lui dacă un alt copil sau tânăr ori un grup de tineri îl batjocuresc sau îl insultă. Tot de bullying este vorba când un copil este ameninţat, bătut, îmbrâncit, închis într-o încăpere, când primeşte mesaje injurioase sau răutăcioase. Aceste situaţii pot dura şi e dificil pentru copil su tânărul respectiv să se apere. Un copil de care cineva îşi bate joc cu răutate şi în mod continuu este victimă a fenomenului de bullying. Dimpotrivă, nu e vorba de bullying când doi copii cu forţe egale se bat sau se ceartă.”

2. Agresorii și victimele- caracteristicile elevilor implicați în acest tip de comportament
Această situație poate să apară oriunde și în oricare moment, datorită afluxului de tehnologie atât la școală cât și acasă. Centrul Național pentru Statisticile Educației, Statele Unite ale Americii, clasifică comportamentul  de tip ,,bullying” în rândul școlarilor mici și mijlocii după gradul de deschidere, în două categorii:
● comportament  direct-deschis (implică agresiunea fizică și unele forme verbale-amenințarea, insulta ,tachinarea, provocarea, jignirea, poreclirea);
● comportament  indirect-ascuns, relațional (implică formele ascunse și implicit izolarea socială).
Formele de manifestare ale comportamentului  de tip ,,bullying,,  întâlnite frecvent în rândul școlarilor mici și mijlocii variează în funcție de sex. Olweus  a studiat natura comportamentului  de tip ,,bullying” la persoane de același sex și a descoperit că fetele au o  probabilitate mai mare decât băieții să atace utilizând excluderea socială .Un alt studiu  a arătat că probabilitatea de a agresa, atât fizic cât și verbal și relațional alți elevi este de cel puțin 1,5 ori mai mare în cazul băieților decât în cazul fetelor.
Aceleași studiu a  precizat că în cazul băieților șansa de a fi agresat fizic este  de 3,5 ori mai mare decât în cazul fetelor. Pe de altă parte probabilitatea de fi victimizat relațional sau verbal de către alți elevi este ușor crescută la băieți comparativ cu fetele, dar nesemnificativ statistic.
Într-un studiu privind sănătate psihosocială a victimelor și agresorilor direct și indirect s-a arătat că, victimizarea școlarilor mici și  mijlocii  cu comportament  de tip ,,bullying” direct a avut un efect semnificativ statistic pe depresie.
Concluzia studiului a fost că asocierea dintre comportamentul de tip ,,bullying” și sănătatea psihosocială diferă notabil între fete și băieți precum și între formele directe și indirecte ale tulburărilor de comportamente. Mai mult, autorii au sugerat că intervențiile care au ca scop stoparea comportamentului  de tip ,,bullying” trebuie să țină cont de aceste diferențe pentru a fi eficiente.
Frecvența manifestărilor agresive și a victimizării descrește  odată cu înaintarea în vârstă. Școlarii  mici și mijlocii au o probabilitate mai mică să-și agreseze colegii  mai mari. În ceea ce privește victimizarea s-a raportat o tendință evidentă, constantă de scădere a acesteia la clasele mai mari față de clasele mai mici . ( Druță, pag.36, 2016).
Victimele bullying-lui sunt elevii consideraţi că aparţin unor grupuri minoritare, cei cu situaţie socio-economică precară a familiei, elevii cu CES, cei cu un comportament vizibil ieşit din comun sau cu un aspect fizic care nu corespunde vârstei sau sexului etc. În aceste cazuri, victimele nu pot cere ajutor din partea adulţilor, fie profesori, fie părinţi, deoarece sunt ruşinaţi sau le este teamă că nu vor fi înţeleşi nici de către aceştia. Şcolarii afectaţi de acest comportament de hărţuire devin vulnerabili, tind să se izoleze, au rezultate slabe la învăţătură, se simt descurajaţi, au stimă de sine scăzută şi pot ajunge chiar în situaţii de suicid.

Prof. consilier școlar, Tătărușanu Mihaela
Școala Gimnazială “Marin Preda” Pitești

(Postat martie 2019)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top