MOTTO: „Fiecare om primeşte două feluri de educaţie: una dată de alţii şi alta mult mai importantă, pe care şi-o face singur.” (Gibon)
tudor musatescu bibliotecaBiblioteca şi oamenii ce o slujesc (bibliotecarii) îşi au rolul lor, adesea neştiut în societatea contemporană. Aflată sub semnul automatizării, a zeului „calculator” şi a altor mijloace de informare, biblioteca trăiește procesul de tranziţie de la „biblioteca pe hârtie” cu cărţi din vremuri mai mult sau mai puţin uitate la cea „automatizată”.

Din păcate biblioteca, această ,,cenuşăreasă” a şcolii, nu este peste tot dotată cu un calculator legat la reţeaua de internet, nu este dotată cu spaţii necesare,  colecţiile stau în aceeaşi încăpere cu depozitul de manuale şcolare, iar noutăţile editoriale cuprinse în noile programe nu sunt o prioritate pentru a fi achiziționate.
Interesul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă a factorilor educaţionali (familia, şcoala şi, implicit, bibliotecarul), o muncă ce presupune răbdare, perseverenţă, voinţă. Rolul bibliotecarului nu se reduce la gestul de a da şi de a prelua cărţi, de a „creşte” un cititor pentru bibliotecă, ci stă şi sub semnul unui demers al modestiei, al bunului simţ, al universului magic în care trăiește, acela al cărţilor.
Biblioteca şcolară ar trebui să reprezinte pentru şcoală o carte de vizită. Ca parte integrantă a sistemului informaţional naţional, biblioteca şcolară este o colecţie de documente (cărţi, reviste, ziare, materiale audio-vizuale şi alte suporturi informaţionale) cu caracter enciclopedic, adecvat nivelului şi profilului unităţii de învăţământ în care funcţionează biblioteca şcolară. Aşa cum afirmă Bernard Calenge, „gestionarea, dezvoltarea şi reînnoirea unei colecţii formează esenţa însăşi a meseriei de bibliotecar”, meserie pe care fiecare dintre noi, bibliotecarii, o dorim organizată după reguli şi principii comune.
Cartea tinde să fie înlocuită de computer, iar interesul pentru lectură se deplasează în zona informării şi comunicării.
Cum ar putea concura cu informaţia oferită de Internet, în ciuda dezavantajelor acestuia, informaţia conţinută în cărţile bibliotecilor, cu posibilităţile ei reduse de accesare şi de actualizare?
Cum poate un cititor să descopere în cărţi, la fel de rapid şi eficient, informaţia de care are nevoie?  
Ce eforturi ar trebui să depună o bibliotecă pentru a organiza eficient informaţiile despre cărţi sau conţinute în propriile cărţi?
Dacă pentru lectura în scop documentar există interes, problematic fiind doar accesul rapid şi eficient, nu acelaşi lucru se poate afirma despre lectura de plăcere, cea care se adresează sensibilităţii umane.
Cum pot fi motivaţi copiii care nu au fost ajutaţi de părinţi la momentul potrivit să îndrăgească lectura şi nici n-au deprins în şcoala generală obişnuinţa de a citi?
Dezvoltarea gustului pentru lectură presupune crearea unor situaţii care să-i stimuleze pe elevi. Foarte utile sunt manifestările şi activităţile care trezesc curiozitatea sau care provoacă emoţii artistice. Biblioteca este chemată să descopere noi căi de atragere a potenţialilor cititori.    
Accesul eficient la informaţie depinde de mijloacele de informare oferite utilizatorului, pe care biblioteca nu le are. Modul de accesare a informaţiei trebuie schimbat radical. Urmărind atragerea unui număr mai mare de cititori, trebuie să „dirijăm” cu forţe proprii aceşti „duşmani declaraţi” ai lecturii (computerul şi internetul), să lucreze în sprijinul organizării informaţiilor despre cărţile aflate în biblioteca noastră. Aşa a apărut catalogul online care permite obţinerea de date despre cărţile existente, deocamdată prin căutări după anumite criterii (titlu, autor, editură şi altele), urmând să fie perfecţionat. Informaţiile sunt furnizate precis, rapid şi simultan unui număr practic nelimitat de cititori. Rezultatul căutărilor poate fi tipărit, constituind bibliografie pentru cititorul interesat de subiectul respectiv. Catalogul online oferă elevilor posibilitatea unor cercetări, studii atractive, nelegate de obligaţiile sau programele şcolare, duse la îndeplinire tocmai cu ajutorul instrumentelor atât de îndrăgite de ei. Elevii consideră că este o activitate plăcută pentru că implică Internetul, dar, în acelaşi timp, este o iniţiere neforţată în tehnici de documentare, efectuată la iniţiativa elevului, oricând şi de oriunde doreşte.
ŞI AJUNGEM LA ACEEAŞI CONCLUZIE: bibliotecile, parte integrantă a școlii, trebuie modernizate, pentru a se face utile.  
Acţionând frontal, vom transforma expresia „biblioteca o cenuşăreasă”
în „biblioteca  centru de educare şi recreere.”
Cărţile vor fi răsfoite şi citite cu mult nesaţ de către copiii noştri dacă noi bibliotecarii, împreună cu cadrele didactice, vom şti să le „deschidem” inima şi sufletul către lectură
Cine a învăţat să-şi facă din „carte“ un prieten credincios va fi „bogat” toată viaţa.
Pe alt plan, lectura este un mijloc de creare, recreere şi devenire a personalităţii umane, de sensibilizare la valorile culturii umane, de bine, frumos şi adevăr.
Pentru ca apropierea de carte să devină o deprindere zilnică, iar plăcerea de a citi - o necesitate dorită şi trăită, e potrivit ca şi familia să se implice activ în apropierea copilului de miracolul cărţii, încă înainte de învăţarea alfabetului. Familia constituie primul mediu de viaţă socială şi culturală, iar prin valorile pe care le transmite copilului asigură premisele dezvoltării intelectuale, morale şi estetice ale acestuia.
Biblioteca mileniului trei – biblioteca generaţiilor viitoare, ca centru de educare şi recreere, înseamnă progres atât pentru elevi și cadre didactice (cititor într-un cuvânt), cât şi pentru societate.
Pentru o colaborare intensă cu biblioteca, elevii trebuie stimulaţi pentru a citi. Se pot aplica diferite metode prin care elevii pot fi stimulaţi, munca în grup fiind una din metodele care au succes.
Îndrumarea lecturii la adolescenţi şi preadolescenţi poate deveni o problemă, deoarece suntem în secolul informatizării în care informaţia digitală este din ce în ce mai prezentă în viaţa noastră. Aceştia vor alege cu siguranţă o modalitate atrăgătoare şi uşoară în găsirea informaţiei necesare. Internetul oferă o sursă enormă de informaţie, care este uşor accesibilă, dar elevilor trebuie reamintit lucrul că lectura unei cărţi va avea un grad ridicat de complexitate faţă de răsfoire a unor enciclopedii virtuale, oricât de complexe ar fi.
Va trebui insuflată ideea de a contopi aceste tendinţe „vechi” – lectura clasică şi tendinţe „noi” – lectura digitală. Ar fi de un real succes căutarea unei bibliografii cu ajutorul P.C.-ului, lecturarea clasică a operei şi întocmirea unui rezumat sau a unui comentariu folosind în cele din urmă ajutorul calculatorului. Ar fi metodă utilă de a îmbina utilul cu plăcutul.
Un rol deosebit în îndrumarea lecturii copiilor de orice vârstă îl va avea întotdeauna strânsa legătură dintre şcoală şi bibliotecă, aceasta poate realiza maximul de randament în vederea îndrumării şi stimulării lecturilor.
Biblioteca a fost şi rămâne un templu al culturii, iar noi, cei ce slujim acest templu, trebuie să dovedim iniţiativă, iar pentru a prinde viaţă iniţiativa noastră avem nevoie de ajutor şi cei care sunt în măsură a ni-l oferi să-şi dorească asta.

Bibliotecar, Cristea Mioara
Școala Gimnazială “Tudor Mușatescu” Pitești  
(Postat martie 2019)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top