# Studiu de specialitate
Metoda Brainstorming
Brainstormingul este o metodă activă care ajută la crearea unor idei şi concepte creative şi inovatoare. Pentru un brainstorming eficient, inhibiţiile şi criticile suspendate vor fi puse de-o parte. Astfel exprimarea va deveni liberă şi participanţii la un proces de brainstorming îşi vor spune ideile şi părerile fără teama de a fi respinşi sau criticaţi.

Un brainstorming durează în jur de o jumătate de oră şi participă în medie 10 elevi sau grupuri de minim 10 elevi.
Se expune un concept, o idee sau o problemă şi fiecare îşi spune părerea despre cele expuse şi absolut tot ceea ce le trece prin minte, inclusiv idei comice sau inaplicabile. O variantă a brainstormingului este brainwritingul.
O sesiune de brainstorming bine dirijată dă fiecăruia ocazia de a participa la dezbateri şi se poate dovedi o acţiune foarte constructivă.
Etapele unui brainstorming eficient sunt următoarele:
# deschiderea sesiunii de brainstorming: în deschiderea sesiunii de brainstorming se prezintă scopul acesteia şi se discută tehnicile şi regulile de bază care vor fi utilizate;
# o perioadă de acomodare de 5 – 10 minute: are ca obiectiv introducerea grupului în atmosfera brainstormingului. Este o mini – sesiune de brainstorming unde participanţii sunt stimulaţi să discute idei generale pentru a putea trece la un nivel superior;
# partea creativă a braistormingului: are o durată de 25 – 30 de minute şi este recomandabil ca în timpul derulării acestei etape, coordonatorul (profesorul) să amintească timpul care a trecut şi cât timp a mai rămas, să „preseze” participanţii şi, în finalul părţii creative, să mai acorde câte 3 – 4 minute în plus. În acest interval de timp membrii grupului participant trebuie să fie stimulaţi să-şi spună părerile fără ocolişuri;
# prelucrarea ideilor: la sfârşitul părţii creative coordonatorul brainstormingului clarifică ideile care au fost notate şi puse în discuţie şi verifică dacă toată lumea a înţeles punctele dezbătute. Este momentul în care se vor elimina sugestiile prea îndrăzneţe şi care nu sunt îndeajuns de pertinente. Se face şi o evaluare a sesiunii de brainstorming şi a contribuţiei fiecărui participant la derularea sesiunii. Pot fi luate în considerare pentru evaluare: talentele şi aptitudinile grupului, repartiţia timpului şi punctele care au reuşit să fie atinse;
# stabilirea unui acord: pentru a stabili un acord obiectiv cei care au participat la brainstorming îşi vor spune părerea şi vor vota cele mai bune idei. Grupul supus la acţiunea de brainstorming trebuie să stabilească singuri care au fost ideile care s-au pliat cel mai bine pe conceptul dezbătut.
Pe timpul desfăşurării brainstormingului participanţilor nu li se vor cere explicaţii pentru ideile lor. Aceasta este o grşeală care poate aduce o evaluare prematură a ideilor şi o îngreunare a procesului în sine.
Fiecare dintre noi este o persoană creativă sau are anumite laturi creative. Brainstormingul funcţionează după principiul: asigurarea calităţii prin cantitate şi îşi propune să elimine exact acest neajuns generat de autocritică. Se  recomandă 7 reguli pe care elevii le vor respecta în scopul unei şedinţe reuşte de brainstorming:
Nu judecaţi ideile celorlalţi
Nu judecaţi ideile celorlalţi şi nici chiar ale voastre până la încheierea procesului de brainstorming. Nu există idei proaste şi idei bune. Evitaţi judecarea ideilor, ceea ce înseamnă atât criticarea cât şi lăudarea lor.
Ideile mai slabe pot fi valoroase prin faptul că pot da naştere la alte idei mai bune. Aşa că nu le judecaţi până la finalul şedinţei de brainstorming. Nu există idei proaste
Încurajaţi ideile nebuneşti sau exagerate
Este mai uşor să îmblânzeşti o idee exagerată decât să te gândeşti imediat la una ce poate fi pusă în aplicare atunci. Ideile bizare, extreme şi ciudate duc la rezultate nevăzute înainte.
Gândiţi soluţii nebuneşti şi vedeţi în ce se transformă. Nu există idei ridicole.
Cantitate, nu calitate
La sfârşitul întâlnirii ceea ce contează este numărul de idei. Cu cât sunt mai multe, cu atât există o şansă mai mare de a găsi o idee bună. Nu vă limitaţi gândirea la soluţii „de calitate”, pentru că veţi rămâne constrânşi în gândire.
Notaţi fecare idee, dar fără detalii nefolositoare. Gândiţi repede şi reflectaţi mai târziu. În acest punct ceea ce contează este cantitatea şi nu calitatea.
Notaţi tot
Fiecare idee va fi notată. În cazul în care numărul de participanţi la brainstorming va fi mai mare de 15 – 20 de elevi le vor fi distribuite carneţele de notiţe pe care îşi vor nota toate ideile. La sfârşitul întâlnirii aceste carneţele vor fi adunate şi toate ideile vor fi centralizate.
În cazul în care numărul de participanţi va fi sub 15 se va delega un elev care va avea rolul de a nota toate ideile create în timpul şedinţei de brainstorming.
Fiecare elev este la fel de important
Nu există şefi şi subalterni. Nu există coordonatori. Nu există elevi „mai creativi” şi elevi „mai puţin creativi”. Fiecare elev participant are o perspectivă unică asupra situaţiei şi această perspectivă este la fel de valoroasă ca cea a elevului de lângă el.
Ideile născute sunt ideile grupului şi fiecare elev are aceeaşi importanţă în naşterea ideii. Oferiţi idei chiar şi numai pentru a da şansa colegilor de a crea alte idei bazate pe ce aţi creat. Încurajaţi participarea tuturor elevilor.
Naşteţi idei din idei
Adăugaţi gânduri la fiecare idee. Ascultaţi cu atenţie ideile celorlalţi şi dezvoltaţi-le. Încercaţi să combinaţi ideile deja prezentate pentru a explora noi perspective. Este la fel de important să „brodaţi” pe ideile colegilor ca şi crearea ideii iniţiale.
Construiţi şi dezvoltaţi ideile celorlalţi. Dar nu criticaţi.
Nu vă fie frică de exprimare
Nu vă simţiţi îngrădiţi de posibilele critici ale colegilor. Brainstormingul este un proces în care participanţii au ales să nu judece ideile celorlalţi. În acest caz orice idee, oricât de ciudată, oricât de nebunească sau de exagerată va fi luată pur şi simplu ca o idee. Exprimaţi toate ideile la care vă puteţi gândi.
Exemplu: Aplicarea metodei brainstorming la rezolvarea unei probleme din cadrul lecţiei „Dreptunghiul” folosind noţiunile şi proprietăţile învăţate anterior.(vezi Anexa 3)
Etape:
Alegerea sarcinii de lucru
Se consideră triunghiul isoscel ∆ABC cu [AB]≡[AC] şi AD⊥BC, D∈(BC). Notăm cu E simetricul lui D faţă de mijlocul M al laturii [AB]. Stabiliţi natura patrulaterului ADBE. [11]
Solicitarea exprimării, într-un mod cât mai rapid, a tuturor ideilor legate de rezolvarea problemei.
Se cere elevilor să propună strategii de rezolvare a problemei. Pot apărea, de exemplu, sugestii legate de realizarea unei figuri cât mai corecte, de verificare „pe desen” a proprietăţilor cerute în concluzia problemei, de măsurare a unor unghiuri sau segmente.
Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă):
Se anunţă o pauză pentru aşezarea ideilor. Se notează toate propunerile elevilor. La sfârşitul orei, elevii sunt puşi să-şi transcrie toate aceste idei şi li se cere pe timpul pauzei, să mai reflecteze asupra lor. Elevii ar putea propune următoarele idei: „folosim proprietăţile triunghiului isoscel”, „folosim definiţia dreptunghiului”, „demonstrăm că patrulaterul ADBE este dreptunghi”, „construim simetricul”, „demonstrăm că ∆ADB≡∆ADC”, „ştim că ∢ADB este drept”, etc.
Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, etc.
Pentru problema analizată, cuvintele cheie ar putea fi: congurenţă, proprietăţi, unghi drept.
Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior.
Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă atenţiei. Se pun întrebări de tipul: „Am putea rezolva problema făcând măsurători pe o figură cât mai corectă?”, „Este util să studiem un caz particular al problemei?”, „Au datele problemei legătură între ele?”, „Ce anume trebuie să demonstrăm?”
Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, etc.
Ca urmare a discuţiilor avute cu elevii, trebuie să rezulte strategia de rezolvare a problemei. Aceasta poate fi sintetizată sub forma unor indicaţii de rezolvare de tipul:
02Construim figura (se va obţine Fig. 1);
Folosim definiţiile mijlocului şi simetricului unui punct faţă de un alt punct;
M este mijlocul [AB]⟹[AM]≡[MB]
E simetricul lui D faţă de M ⟹[DM]≡[ME]
Demonstrăm că ADBE este paralelogram folosind ultima proprietate a paralelogramului;
AB şi DE diagonale în patrulaterul ADBE. Am demonstrat că [AM]≡[MB] şi [DM]≡[ME]⟹ diagonalele se înjumătăţesc ⟹ADBE este paralelogram.
Folosim definiţia dreptunghiului;
În paralelogramul ADBE ştim că m(∢D)=〖90〗^0 (AD⊥BC (din ipoteză)) ⟹ADBE este dreptunghi (conform definiţiei)
Deci, am stabilit natura patrulaterului ADBE: ADBE este dreptunghi.

Prof. Badea Alexandra
Școala Gimnazială Albeștii de Argeș
(Postat martie 2019)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top