03Scopul acestei cercetări constă în identificarea unor metode și tehnici care să asigure coeziunea grupului de elevi.
Obiective urmărite:
# determinarea tipului de comunicare pentru fiecare membru al grupului;
# investigarea  relaţiilor de comunicare în cadrul grupului(coeziunea grupului);
# investigarea influenţei tipului de comunicare predominant în rezolvarea situaţiilor conflictuale;

Populaţie cercetată: 29 de elevi, cu vârste de 8-9 ani, ce compun colectivul clasei a II-a, 14 băieţi şi 15 fete.
Perioada: 25.09-2018-25.10.2018

Metode de investigaţie:
Metoda convorbirii  (liberă, spontană, dirijată), în cadrul căreia am putut culege informații despre: experienţa de viaţă a elevilor, convingeri, capacitatea de comunicare.
Metoda chestionarului, pentru a determina tipul de comunicare în care se încadrează fiecare membru al grupului;
Metoda observării, care a permis înregistrarea comportamentului elevilor în diferite situaţii: în pauze, în cadrul activităţilor extracurriculare, în cadrul orelor de educație fizică etc.
Chestionarul aplicat în timpul cercetării a fost cel prezentat mai jos.

Chestionar
Vă rugăm să citiţi cu atenţie întrebările de mai jos şi să răspundeţi, încercuind varianta care vi se pare potrivită .Vă mulţumesc !
1. Ai avut o discuţie contradictorie cu un coleg/colegă şi s-a supărat pe tine. Cum rezolvi problema?
a) eviţi să mai vorbeşti cu el/ea pe această temă;
b) discuţi, aducând argumente, fără ceartă;
c) îi reproşezi că nu a avut dreptate de câte ori ai ocazia.
Trebuie să hotărâţi care este destinaţia următoarei excursii pe care o faceţi cu clasa. Ce faci?
a) îi laşi pe ceilalţi să decidă;
b) vii cu propuneri, deoarece ai văzut câteva locuri interesante;
c) aduci argumente împotriva colegilor tăi pentru că nu vrei să mergi în excursie.
Participi la un concurs împreună cu alţi patru colegi, în echipă, dar aceştia nu-ţi dau posibilitatea să-ţi exprimi opinia în legătură cu rezolvarea sarcinilor. Cum reacţionezi?
a) le explici calm că este dreptul tău să-ţi exprimi opinia;
b) te superi şi abandonezi concursul;
c) nu te deranjează acest lucru.
Ai de terminat o lucrare importantă şi eşti în criză de timp. Colegul/ colega ta te roagă să îl/o ajuţi mai întâi pe el/ea deoarece eşti mai bine pregătit(ă) şi te descurci mai uşor. Ce faci?
a) îl/o refuzi,  deoarece problemele tale sunt mai importante decât ale celorlalţi;
b) îl/o ajuți mai întâi pe ea pentru că nu prea te interesează lucrarea;
c) îi explici faptul că şi pentru tine este importantă lucrarea, dar îl/o vei ajuta în limita timpului disponibil.
Eşti martor(ă) la un incident produs între doi colegi, dintre care unul este prietenul tău. Doamna învățătoare te roagă să povesteşti cum s-a întâmplat.
a) îi spui că nu ai fost prea atent(ă);
b) explici desfăşurarea faptelor, așa cum s-au produs;
c) arunci vehement vina pe colegul care nu este prietenul tău.
Prietenul/prietena tău îţi propune să te înscrii la un curs de dans. Ce îi răspunzi?
a) refuzi şi îl/o convingi şi pe el/ea că este o pierdere de timp;
b) încerci să afli amănunte cu privire la curs ca să poți lua o decizie;
c) te înscrii fiindcă se înscrie şi el.
Un coleg/colegă propune să vă jucați cu mingea în clasă, deși nu aveți voie să faceți acest lucru. Ce atitudine ai?
a) accepți imediat;
b) te împotriveşti categoric;
c) încerci să-i convingi pe colegi că este o greşeală.
8. Un coleg îți mărturisește că ar vrea să își pună un cercel în ureche și te întreabă ce părere ai.
a) îi spui direct că nu îţi  place, aducând şi o motivaţie adecvată care să-l convingă să nu facă acest lucru;
b) îl iei în râs;
c) deşi nu îţi place, îi spui că este interesant.
9. Eşti acasă şi îţi faci temele. Un coleg/ colegăte sună şi te roagă să mergi cu el/ea să îşi cumpere un obiect. Ce faci?
a)  accepţi imediat;
b)  îi spui să te lase în pace;
c)  îl rogi să aştepte să-ţi termini temele.
10. Doi colegi se bat în curtea şcolii. Ce faci?
a)  te fereşti să intri în conflicte;
b)  sari imediat în apărarea celui pe care îl cunoşti mai bine;
c)  încerci să-i desparţi, apelând şi la ajutorul unui cadru didactic.  
Procedura:
Fiecărui participant i s-au administrat chestionarele. Instructajul scris a fost completat cu informaţii suplimentare privind modul de completare a fiecărui set în parte. Intervalul de timp mediu estimat necesar completării chestionarelor este de 30/35 de minute. În majoritatea cazurilor s-a obţinut relativ uşor cooperarea participanţilor, după ce aceştia au primit informaţii asupra scopului general al cercetării şi despre ceea ce se aşteaptă de la ei.

Grila de răspuns:
Tip de comunicare    I1  I2  I3    I4  I5   I6    I7  I8  I9    I10
Asertivă                   b   b   a    c    b    b    c    a   c    c
Pasivă                     a   a   c    b    a    c    a    c   a    a
Agresivă                  c   c   b    a    c    a    b    b   b    b
Determinarea tipului de comunicare adoptat de fiecare elev a presupus stabilirea notelor caracteristice pentru fiecare subiect. În dreptul fiecăruia, am trecut, fără nici o pondere, numărul de alegeri ce identifica fiecare dintre caracteristicile indicate mai sus (asertiva, pasiva, agresiva), după care am făcut suma algebrică pentru fiecare caracteristică. Caracteristica ce a cumulat cel mai mare număr de puncte a fost considerată ca fiind dominantă.

Concluzii și propuneri:
În urma prelucrării datelor s-au constatat următoarele:
# 48, 27% dintre elevi se încadrează în tipul de comunicare asertivă (8 fete și 6 baieți);
# 27,58% dintre elevi se încadrează în tipul de comunicare pasivă (6 fete și 2 băiat);
# 24,15% dintre elevi se încadrează în tipul de comunicare agresivă (1 fată și 6 băieți).

Tipuri de comunicare vizate:
- Comunicarea asertivă, respectiv, atunci când elevii îşi exprimă ideile şi cerinţele în mod rezonabil, dar în acelaşi timp direct şi clar.
- Comunicarea pasivă, respectiv, atunci când elevii pun dorinţele, nevoile celorlalţi deasupra propriilor nevoi.
- Comunicare agresivă, respectiv, atunci când elevii  pun dorinţele, nevoile lor deasupra dorinţelor celorlalţi.
La nivelul grupului clasei pe care o conduc, tipul de comunicare care predomina este cel asertiv, adoptat mai mult de fete, în timp ce băieţii sunt mai agresivi în ceea ce priveşte comunicarea. Aceştia din urma se împotrivesc, de obicei, atunci când trebuie să se rezolve sarcinile în grup şi sunt nemulţumiţi de deciziile luate, dar, până la urmă, se supun deciziilor luate de ceilalţi colegi, chiar daca sunt cel puțin 2 băieţi şi o fată care, de multe ori nu au participat la activităţile extraşcolare organizate pe perioada observaţiei.
Se poate afirma ca între membrii acestui grup se stabilesc relaţii de comunicare manifestate în schimbul de idei,  păreri, convingeri, concepţii şi în rezolvarea de probleme, fapt care favorizează coeziunea grupului. Cele mai multe situaţii conflictuale se rezolvă fără sprijinul cadrului didactic, acestea nefiind grave, iar liderii formali au o capacitate ridicată de comunicare asertiva.
Este necesar ca membrii grupului, atât învăţătorul, cât şi elevii, să uzeze de tehnici adecvate pentru înlăturarea barierelor de comunicare şi integrarea elevilor mai puţin comunicativi la activităţile organizate, mai ales prin atribuirea de sarcini acestor elevi şi acordarea  de roluri.

Prof. înv. primar Sima Camelia-Zoica
Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” Pitești
(Postat decembrie 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top