violentaExistă. E adevărat că nu la nivelul la care am fi tentați să credem pe moment, la auzul cuvântului violență. Dar, diminuată, la fază incipientă, din păcate există și trebuie să recunoaștem acest lucru, chiar dacă procentul acestor copii este mic.

La această vârstă încep să fie vizibile primele semne ale răutății. Când vorbim de violență la vârsta preprimară nu trebuie să ne gândim imediat , neapărat și numai la bătaie, ci și la vocabular violent, gesturi răutăcioase care ne fac să ne întrebăm cum vor evolua în timp dacă nu sunt comentate, explicate, motivate, considerate nepotrivite, educate.
Manifestările de  violență la vârsta preprimară se caracterizează prin priviri răutăcioase, refuzuri categorice la unele solicitări ale colegilor, deposesia unor copii cu forța de jucării sau alte obiecte, ridicarea mâinii asupra unui coleg( acesta înțelegând ce va urma dacă nu e de acord cu propunerea făcută), avertisment verbal(Dacă nu-mi dai jucăria te bat), îmbrâncirea și rar, dar adevărat, bătaia.
Din anumite motive cauzate de temperament, caracter, educație, unii copii discern încă de acum binele de rău. Alți copii, din aceleași motive, nu pot face acest lucru și pe fondul unui temperament coleric se află la granița binelui cu răul, înclinând spre rău, moment în care trebuie să intervină adultul( părinte, cadru didactic).
Vârsta preprimară este vârsta propice de corectare și formare a unui comportament pașnic, bazat pe respect reciproc.
În vederea realizării acestui scop, cadrul didactic trebuie să ia în calcul personalitatea copilului pe care avem menirea de a o modela în paralel cu transmiterea de cunoștințe.
Câteva din cauzele care duc la influențarea și înclinarea copilului către manifestări violente sunt: violența verbală și corporală în familie, emisiuni de televiziune(desene animate, filme, știri) care promovează violența(unele în cel mai înalt grad –la o oră nepotrivită), exemple de bravură ale colegilor mai mari în curtea școlii(în pauze), pe stradă, jucării pe care folosindu-le, stimulează violența(împușcături, moarte).
Legătura cu familia este imperios necesară în munca educativă a educatoarei. Cu tact și măiestrie aceasta trebuie să convingă familia (unde e cazul) că trebuie excluse, diminuate relațiile tensionate dintre părinți în prezența copilului, că trebuie să supravegheze și să controleze programele, emisiunile T.V. pe care le urmăresc cei mici, că trebuie să le cumpere jucării adecvate vârstei lor, cu rol constructiv, instructiv-educativ.
În planificarea doamnelor educatoare au existat și există din ce în ce mai multe activități(memorizări, cântece, povești, convorbiri, vizionări T.V,) realizate cu profesionalism prin diferite metode și procedee în care sunt prezentate, analizate și comentate fapte rele, urâte ale unor personaje, copiii exprimându-și dezacordul față de aceste fapte, manifestându-și dorința de a avea un comportament bun, frumos, uman, bazat pe sentimente de milă și ajutor.

Prof. înv. primar, Ciobanu Claudia Mihaela
Școala Gimnazială “Gabriel Marinescu”, Tigveni
(Postat septembrie 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top