marin predaPsihologii susțin în general ca a fi creativ înseamnă a crea ceva nou, original, adecvat realității. A crea înseamnă a face să existe, a aduce la viață, a cauza, a genera, a produce. Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate și expresivitate, este imaginativ, generativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovativ.

Creativitatea se mai apreciază în mod obiectiv prin produsul activității – mai mult sau mai puțin deosebit, nou, original. De aceea, A.Taylor presupune să se distingă cinci niveluri de creativitate:
1. Creativitate expresivă – o exprimare spontană a persoanei, fără preocupări de utilitate sau valoare (ca în cazul desenelor realizate de copiii mici).
2. Creativitate productivă – produce lucruri utile pe baza unor priceperi și deprinderi cu un minim de originalitate.
3. Creativitate inventivă
4. Creativitate inovatoare
5. Creativitate emergentă – manifestată la omul de geniu.
În raport cu aceste trepte de creativitate, orice om este capabil cel puțin de creativitate productivă. Oricum, când avem de soluționat o problemă, gândirea implică un minim de efort imaginativ, în sensul găsirii unei soluții anterior necunoscută.
În anul 1962, Torrance a elaborat ce mai bună definiție dintre cele formulate de cercetătorii care pun pe prim plan al preocupărilor procesul creativ: ”creativitatea este procesul modelării unor idei sau ipoteze, al testării acestor idei și al comunicării rezultatelor obținute”. Aceasta definiție cuprinde implicit și ideea că rezultatul reprezintă ceva nou, înc ănesemnalat și de care nu se știa absolut nimic. Ea presupune gândire cutezătoare, spirit inventiv, curiozitate, imaginație, interes pentru experimentare, explorare, descoperire.
Prin creativitate înțelegem deci capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva nou.
Stimularea creativității este un demers socio-educațional complex, ce  cuprinde, simultan, fenomene de activizare, antrenare, cultivare și dezvoltare a potențialului de autoexpresie și împlinire creatoare. În acest scop este necesar să avem în vedere întregul sistem al condițiilor sau factorilor favorizanți afirmării și dezvoltării creativității, adică:
a. factori structurali, intrinseci creativității;
b. factori de climat general în dezvoltarea și afirmarea personalității copiilor;
c. factori de ambianță psihosocială și, respectiv, de climat psihoeducațional – stimulativ pentru afirmarea și evoluția creatoare. Totodată, este necesară utilizarea adecvată a diferitelor metode și procedee specifice de stimulare și antrenare a creativității.
În învățământul preșcolar stimularea creativității constituie un obiectiv prioritar în pregătirea copilului pentru școală, pentru viață.
Deosebit de importantă este însă și atitudinea educatoarei, relația ei cu preșcolarii. Nu este deloc indicată poziția autoritară, ea creează blocaje, copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eșec, de ironii. Este nevoie de un climat democratic, destins, prietenos, în care educatoarea să fie apropiată de copii, îngăduitoare, să încurajeze imaginația sugestiile deosebite, să fie ceva firesc ca o idee originală să atragă un punct în plus, o apreciere.
Dintre procedeele  de cultivare a creativității reținem:
1. antrenarea capacității de elaborare verbal-expresiva (a unor compoziții, povestiri etc.)
2. interpretarea independentă a unor texte și imagini prin solicitarea de a le conferi cât mai multe titluri posibile;
3. elaborarea independentă a unor compoziți sau “ istorioare”, plecând de la diverse modalități de ordonare logică posibilă a unui număr mai mare de imagini date;
4. desene libere după anumite idei tematice, dar și unele modele posibile pentru decorarea unor materiale, a unor spații sau obiecte;
5. analiza și interpretarea lucrărilor independent realizate;
6. desfășurarea diferitelor jocuri didactice sau a unor activități constructive care să antreneze gândirea și imaginația creatoare;
7. enumerarea consecințelor multiple ale anumitor fenomene observate în natură;
8. analiza unor erori și a posibilităților de prevenire a lor;
9. analiza modalităților de înfrumusețare a unor obiecte (în special a unor jucării)
10. enumerarea unor soluții multiple  la întrebări-problemă;
Vârsta preșcolară reprezintă prin particularitățile sale psihice o perioadă deosebit de propice stimulării creativității verbale. Copilul are tendința de a se juca cu cuvintele, este atras de anumite sonorități și “creează” uneori cuvinte pentru a-și compensa lacunele în exprimare.
Deoarece întreaga activitate din grădiniță se bazează pe joc, am căutat să desfășor acele jocuri care să-i antreneze activ, să le solicite abilitățile creatoare.
Astfel de jocuri sunt:
- “Formulează o propoziție despre…”. (un cuvânt, o noțiune) –exercițiul stimulează în primul rând flexibilitatea verbală;
- “Ce știi despre toamnă?“;
- “Cine știe mai multe?” – să spună cât mai multe cuvinte legate de trăsătura unui obiect;
– “Spune mai departe.” - completare de propoziții;
–  „Ce ai face dacă...?” - copilul să-și imagineze că se află într-o anume situație;
–  „Ce se întâmplă dacă?”.         
Alte activități desfășurate cu preșcolarii în acest scop pot fi:
- Povestirile cu început dat - copiii sunt solicitați să găsească mai multe variante ale deznodământului.
- Povestirile după un șir de ilustrații - dau posibilitatea stimulării imaginației creatoare. Copiii sunt puși în situația de a-și imagina, de a crea o poveste, un conflict, încearcă să deducă, să descifreze într-o oarecare măsură intențiile artistului, iar la sfârșit să dea un titlu povestirii.
- Povestirile după un plan de idei.
Sarcina ce revine copilului este de a compune o povestire după un plan verbal și presupune o muncă creatoare mai dificilă, de aceea planul prin structura și conținutul său trebuie să constituie un  sprijin concret, care să-i orienteze pe copii spre o poveste.
Ex.  Temă – “În excursie” - plan de idei.
-  Copiii au plecat în excursie.
-  Se joacă de-a  v-ați ascunselea.
-  Au găsit un iepuraș.
Am solicitat 2-3 copii sa creeze o poveste. Prima parte a povestirii a fost asemănătoare, finalul  evidențiind însă originalitatea de idei, imaginația fiecăruia.
Stimularea creativității nu am realizat-o doar prin activitățile de educarea limbajului, ci și prin cele matematice, și anume crearea de probleme orale sau după ilustrații.
- Jocurile de rol - cu subiecte din basme sau din viața cotidiană, solicită imaginația, creativitatea.
- Activitățile artistico-plastice, activitățile practice oferă căi nebănuite pentru dezvoltarea spiritului de creație. De fiecare dată când am solicitat copiii să deseneze scene din poveștile preferate sau dintr-o poezie care i-a impresionat, ce le-a plăcut într-o excursie, m-a surprins originalitatea desenelor și modul în care văd și exprimă artistic același lucru.
În cadrul proiectului tematic “Frunze ruginii”  am lansat întrebarea: Ce ați vrea să știți despre ele?  (metodele active - brainstormingul), copiii au avut posibilitatea să se exprime liber, fără teama că vor greși, că răspunsurile lor nu vor fi notate. Au dat frâu imaginației venind cu idei despre ce ar dori să afle despre frunze, cum le-am putea folosi în activitățile ce le vom desfășura,  propunând o serie de activități practice și artistico-plastice.
În grădiniță stimularea creativității este influențată de conduita creativă a educatoarei și de atitudinea acesteia față de creativitatea copilului. Educatoarea creativă știe să genereze o atmosferă plăcută, să folosească întrebările astfel încât acestea să nu reclame o expunere a  faptelor, ci îi provoacă să asocieze, să-și imagineze, să găsească soluții la probleme, să facă presupuneri nebănuite, să emită idei.
În concluzie, se pot face multe pentru educarea spiritului creativ în grădiniță.

Bibliografie
- Programa activităților instructiv-educative în grădiniță - 2005
- A. Cosmovici, Luminița Iacob - Psihologia școlară - Polirom, 2005
- Mihaela Roco - Creativitate și inteligență emoțională -  Polirom, 2004
- Revista învățământul preșcolar  nr. 3 – 4/ 1996

Prof. înv. preșc. Constantin Elena Gina
G.P.N. Școala Gimnazială ”Marin Preda” Pitești

(Postat septembrie 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top