Teoria ierarhiei nevoilor (Teoria lui Maslow)
07Această teorie a fost elaborată de celebrul psiholog american Abraham Maslow care arată că motivaţia este generată de trei mari categorii de trebuinţe:

- trebuinţe de deficit: hrană, sex, protecţie;
- trebuinţe de dezvoltare: competenţă, recunoaştere socială, independenţă;
- metetrebuinţe: adevărul, frumuseţea, ordinea, armonia, simplitatea.
Conţinutul teoriei trebuinţelor se caracterizează prin două componente esenţiale: nevoile umane şi ierarhizarea acestora.
În concepţia lui Maslow, nevoile umane se clasifică în următoarele şapte categorii:
# Nevoi fiziologice: hrană, somn, adăpost, sex, etc;
# Nevoi de securitate: de a fi în afara pericolelor, de a trăi într-un mediu protector, sigur şi stabil;
# Nevoi sociale: de a fi împreună cu alţii, de a aparţine unui grup, unei categorii sociale, de a fi acceptat de alţii;
# Stima de sine printre alţii: nevoia de a fi respectat de alţii, de a avea prestigiu, o bună reputaţie, un statut social ridicat, de a fi apreciat şi recunoscut;
# Nevoi de cunoaştere: de a şti, de a explora, a înţelege, a explica;
# Nevoi estetice: de simetrie, de ordine, de frumos, de adevăr, de armonie;
# Nevoi de autoactualizare: de a utiliza şi dezvolta propriul potenţial şi talentul de a contribui în interesul umanităţii, progresului, cu toate elementele personalităţii.
Aceste tipuri de nevoi pornesc de la nevoi inferioare - concrete, comune, puternice şi continue, până la nevoi superioare - mai puţin evidente şi prompte în manifestare.
Cea de-a doua componentă, ierarhizarea nevoilor, reprezintă punctul forte al teorii lui Maslow, fiind exprimată prin următoarele şapte aserţiuni:
1. O trebuinţă este cu atât mai importantă cu cât este mai continuu satisfăcută. De aici rezultă şi concluzia că nevoile nesatisfăcute sunt cele care motivează;
2. O trebuinţă apare ca motivaţie numai după ce alta inferioară ei a fost satisfăcută. De exemplu, dacă nevoile fiziologice şi de securitate au fost satisfăcute, apar nevoile sociale legate de apartenenţa la un grup şi dragoste;
3. Succesiunea trebuinţelor nu este rigidă, în sensul că trecerea la apariţia unei trebuinţe de ordin superior nu este condiţionată de satisfacerea în totalitate a trebuinţelor anterioare;
4. Apariţia unei noi trebuinţe după satisfacerea celei anterioare nu se realizează brusc ci gradual. Deşi gradat şi eşalonat în timp, în funcţie de nivelul de satisfacere al trebuinţei, procesul motivaţional permite declanşarea simultană a două sau mai multe trebuinţe, ceea ce asigură o anumită dinamică comportamentului uman;
5. Ordinea necesităţilor poate varia în timp pentru un individ sau pentru indivizi diferiţi din cadrul aceleiaşi societăţi;
6. Persoane diferite care au aceleaşi necesităţi pot opta pentru comportamente diferite de a le satisface;
7. Câteva necesităţi, în special cele fiziologice şi de securitate, trebuie satisfăcute cu prioritate şi în mod permanent (somn, hrană, adăpost, protecţie). Dacă satisfacerea acestor nevoi funcţionează continuu şi corect, oamenii îşi pot orienta eforturile spre satisfacerea unor nevoi de ordin superior.  
Pornind de la aceste reguli, T. Zorlentan şi colaboratorii elaborează o scară a trebuinţelor şi gradul de satisfacere a acestora prezentate ca în fig. 1:
Nevoi de actualizare
Nevoi estetice
Nevoi de a cunoaşte
Nevoi de apreciere şi stimă
Nevoi sociale
Nevoi de securitate
Nevoi fiziologice
După Maslow, se manifestă mai întâi motivaţia pentru satisfacerea nevoilor fiziologice înaintea celor de siguranţă, iar acestea la rândul lor trebuie satisfăcute înainte ca nevoile sociale să devină motivaţionale. Dacă o necesitate nu este satisfăcută, ea exercită un efect puternic asupra gândirii şi comportamentului individului, sens în care nevoile devin motivaţionale.
Când nevoile de la un anumit nivel sunt satisfăcute, individul tinde către nivelul superior următor. Când resursele fiziologice sunt satisfăcute şi individul se simte în siguranţă, el nu va mai căuta factorii pentru satisfacerea acestor nevoi, ci se va orienta către alte surse de mulţumire. Singura excepţie de la această regulă sunt nevoile de autoîmplinire, cele de autoactualizare.

Consilier de programe și proiecte educative:
Prof. Monica Corina Din
Liceul teoretic “Ion Barbu”, Piteşti
(Postat februarie 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top