39Creativitatea este o floare atât de delicată, încât elogiul o face să înflorească, în timp ce descurajarea o înăbuşă, aceasta chiar înainte ca ea să poată fi transformată în floare”. (A. Osborne)

Termenul de creativitate îşi are originea în cuvântul latin „creare”, care înseamnă „a zămisli”, “a făuri”, “a naşte”. Însăşi etimologia cuvântului ne demonstrează că termenul de creativitate defineşte un act dinamic, un proces care se dezvoltă, se desăvârşeşte şi îşi
cuprinde atât originea cât şi scopul. Psihologii susţin în general, că „a fi creativ” înseamnă „a crea ceva nou, original şi adecvat realităţii”. A crea înseamnă a face să existe, a aduce la viaţă, a cauza, a genera, a produce. Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate, expresivitate şi este imaginativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovativ.
Printr-o definiţie mai generală, creativitatea poate fi văzută drept un proces prin care se focalizează într-o sinergie de factori (biologici, psihologici, sociali) întreaga personalitate a individului şi care are drept rezultat o idee sau un proces nou, original.
Tendinţa generală este aceea de a asocia creativitatea cu spaţiul estetic – muzică, poezie, dans, teatru, arte vizuale. Creativitatea este însă ancorată şi în realitate, ţine şi de pragmatism, şi de soluţii de criză, şi de substitut pentru sincope financiare, creativitatea deci nu aparţine doar teritoriului muzelor. Creativitatea este legată de expresii şi creaţii artistice, de invenţii tehnologice sau descoperiri ştiinţifice, de comunicarea interumană, de educaţie, de comportamente personale şi de mişcările sociale. Ea semnifică: adaptare, imaginaţie, construcţie, originalitate, evoluţie, libertate interioară, talent literar, distanţare faţă de lucrurile deja existente.
Receptivitatea şi curiozitatea copilului, bogăţia imaginaţiei, tendinţa sa spontană către nou, pasiunea pentru fabulaţie, dorinţa lui de a realiza ceva constructiv creativ pot fi alimentate şi împlinite efectiv, pot fi puse adecvat în valoare prin solicitări şi antrenamente corespunzătoare care astfel pot oferi multiple elemente pozitive în stimularea şi cultivarea potenţialului creativ propriu vârstei preşcolare.
Atunci când vorbim de creativitate şi de stimularea ei la copiii de vârstă preşcolară, nu putem face abstracţie de influenţele mediului socio-educaţional. Fără un mediu socio-educaţional adecvat, potenţialul creativ al copilului nu se va concretiza niciodată.
Ca strategie generală de acţiune în stimularea creativităţii în învăţământul preşcolar, este utilă valorificarea în sistemul activităţilor instructiv-educative a condiţiilor şi principiilor învăţării de tip creativ.
Învăţarea de tip creativ presupune o serie de condiţii privind stimularea creativităţii cum ar fi:
- antrenarea capacităţii de elaborare verbal expresivă a unor povestiri libere sau cu început dat, după un şir de ilustraţii, după o jucărie după un plan sau după o temă, punând la dispoziţie copiilor planşe, machete, siluete, jucării;
- interpretarea independentă a unor imagini prin solicitarea de a le conferi cât mai multe titluri posibile;
- elaborarea independentă a unor istorioare ce se pot concepe plecând de la diverse modalităţi de ordonare logică posibil a unui număr mare de imagini;
- desene libere în care să se elaboreze nu numai o idee tematică, dar şi unele modele posibile pentru decorarea anumitor spaţii sau anumitor materiale.
Jocul şi învăţarea oferă copilului nenumărate prilejuri de a combina şi recombina reprezentările, propriile sale imagini, ascultând poveşti, basme, poezii, reconstruieşte mental principalele momente ale naraţiuni, le inversează, le omite, le amplifica şi inventează altele noi.
La baza procesului creativ stau, se susține, trei categorii de factori:
# Factori psihici
# Factori cognitivi-intelectuali (aptitudinali);
# Factori necognitivi (motivație, afectivitate, atitudini);
# Factori sociali (culturali, educativi, socio-economici);
# Factori biologici (sex, vârstă).
Aplicații / Modele de bune practici:
Creativitatea nu e ceva ce poate fi învăţat, dar este cu siguranţă ceva ce poate fi exersat şi dezvoltat. În funcţie de capacităţile noastre de utilizare a cunoştinţelor şi de memorare, ne îmbogăţim stocul de idei, din care răsar concepte noi. Tehnicile sunt mecanisme care au fost
elaborate pentru a putea să ne exploatam creativitatea.

Câteva jocuri şi exerciţii de dezvoltarea creativităţii
Pata de cerneală: Preşcolarilor care participă la acest exerciţiu de creativitate le sunt prezentate pe o coală mai multe pete de cerneală. Fiecare preşcolar trebuie să enumere cât mai multe obiecte cu care se aseamănă fiecare pată de cerneală.
Enumerări pe diferite criterii. Preşcolarii trebuie să numească cât mai multe obiecte roşii şi tari, galbene şi moi, verzi şi pătrate, etc.
Bucata de hârtie: Fiecare preşcolar primeşte mai multe bucăţi de hârtie din care trebuie să confecţioneze cât mai multe modele şi mai diversificate.
Realizarea unor poveşti. Pornind de la câteva cuvinte date (de exemplu: barcă, copil, pastă de dinţi, baston, secure) se cere preşcolarilor alcătuirea unei poveşti.
Finaluri de povestiri: Conducătorul grupului creativ începe o poveste, după care se opreşte şi invită preşcolarii să continue povestea într-un mod original.
Ce faci când? Fiecare preşcolar primeşte mai multe cartonaşe pe care este descrisă câte situaţie la care trebuie să vină cu cât mai multe soluţii inedite. Spre exemplu: Ce faci când te simţi singur? Ce faci când eşti trist? Ce faci când eşti nervos? Ce faci când eşti neliniştit? Ce faci când ţi-e frică?
Întrebuinţări neobişnuite: Preşcolarii sunt invitaţi să găsească cât mai multe întrebuinţări neobişnuite pentru: o umbrelă, un bec, o panglică verde, o cordeluţă, un con de brad, o riglă, o scoică, etc.
Invenţii inutile: Exerciţiul constă în enumerarea a cât mai multe imposibilităţi: să dai cu capul de o planetă, să croşetezi folosind pânza de păianjen, să vorbeşti cu tine la telefon, să joci fotbal cu soarele, etc.
Poveşti inedite: Crearea unor poveşti inedite pe diverse teme: Ce gândesc pisicile despre oameni? Dialog între un extraterestru şi un pământean, etc.
Cum scap de aici?: Acest exerciţiu vizează originalitatea preşcolarului şi constă în prezentarea unei situaţii potenţial periculoase din care trebuie să iasă în mod original. Spre exemplu, se dă situaţia : Ai căzut într-o groapă de 3 metri dintr-o junglă. Ce faci în continuare?

Metode şi procedee specifice de stimulare şi antrenare a creativităţii:
a) Asigurarea în activităţile instructiv-educative a ponderii unor tipuri de solicitări care angajează permanent, sarcini de ordin constructiv, de elaborare creativă.
b) Menţinerea climatului, a atmosferei sau a ambianţei psihosociale în măsură să angajeze, să stimuleze independenţa şi spontaneitatea creatoare a copiilor, care presupune:
# tratarea cu respect a întrebărilor formulate de copii; luarea în considerare şi respectarea ideilor şi opiniilor care dovedesc independenţă în gândire, imaginaţie, originalitate;
- relevanţa - pentru copii - a faptului că ideile lor pot avea valoare;
- asigurarea condiţiilor, a cadrului necesar ca aceştia să se poată ocupa de rezolvarea creativă a unor probleme formulate de ei sau de activităţi pentru care dovedesc că se pot realiza vocaţional-creator;
- introducerea în sistemul de evaluare şi a unor indicatori proprii pentru manifestările sau realizările de ordin relativ (originalitate novatoare, valoare socială a ideilor).
c) Stilul de îndrumare este non directiv, specific învăţării prin problematizarea în context creativ, care lasă câmp liber de manifestare a independenţei de gândire şi acţiune, de autoexpresie liberă a copilului.
d) O altă condiţie decisivă în stimularea creativităţii este modul de tratare, de înţelegere şi abordare a copiilor, care manifestă anumite disponibilităţi sau realizări afective (aprecierea, recunoaşterea, promovarea).

Bibliografie generală:  
Cosmovici, Andrei, Iacob, Luminița , “Psihologie școlară”, Ed. POLIROM, Iași, 2005;
Encyclopedia Britannica, “Encyclopedia Britannica Online”. 05 Jun. 2009, "Creativity";
Mureşan, Fl.; Batcu, C.; Giurgiuţiu, D., “Creativitatea la preşcolari”, Arad, 2007
Neveanu, P., “Dicţionar de psihologie”, Editura Albatros, 1978;
Roşca, Al., “Creativitatea generală şi specifică”, Editura Academiei, Bucureşti,1981;
Țopa, L., “Creativitatea”, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980

Prof. înv. preșc. Crai Simona,
G.P.P. Mustățești, Valea Iașului
(Postat ianuarie 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top