30Abordarea sistemică a cunoştinţelor, formarea capacităţilor şi a conceptelor pot fi realizate prin înlocuirea modelului clasic de configurare a lecţiei cu alte structuri, cu utilizarea unor metode şi tehnici de predare-învăţare-evaluare mai eficiente. În acest sens, ne vom referi la metode de structurare a lecţiei după modelul evocare-realizare a sensului - reflecţie.

În lecţiile desfăşurate pe baza metodelor activizante, elevul aplică în mod creator cunoştinţele dobândite anterior , dând frâu liber ideilor şi gândirii. Acest cadru de gândire şi învăţare este un proces de predare transparent, deoarece elevii văd şi învaţă atât conţinutul, cât şi procesul de învăţare. Când elevii aplică acest cadru în situaţii de învăţare, ei valorifică în mod critic informaţiile acumulate şi reflectă felul în care ceea ce au învăţat le modifică înţelegerea.
În acest cadru se promovează diverse tipuri de interacţiuni profesori-elevi şi interacţiuni între elevi, iar rolul profesorului se transformă din sursă emiţătoare de informaţii, care trebuie memorate, în cel de partener proces în care elevii se implică activ, cu suficientă energie şi voinţă pentru a produce schimbările necesare în achiziţionarea cunoştinţelor durabile.
Teoreticienii învăţării au subliniat importanţa abordării predării învăţării eficiente ca un proces de integrare şi descoperire prin care elevul este ajutat să-şi extindă şi să-şi restructureze ideile pe care le are deja , să interpreteze şi să înţeleagă fenomenele noi prin prisma cunoştinţelor proprii. Această abordare are două consecinţe imediate: elevii formulează întrebări şi caută răspunsuri în mod activ trebuind să fie tot timpul conştienţi de ceea ce ştiu şi de ceea ce vor să afle.
Metode de evocare a cunoștințelor anterioare
Pentru optimizarea procesului de activare a cunoştinţelor dobândite, în etapa de evocare se utilizează diverse metode.
Brainstorming-ul – cea mai simplă şi mai eficientă metodă de stimulare a creativității şi de generare de noi idei în cadrul unui grup .
Prezentăm câteva modele de formulare a subiectului pentru brainstorming:
# întrebări problematizante: de ce la vărsarea Dunării în Marea Neagră apa este dulce la suprafaţă, iar la mare adâncime este sărată?
# asocierea spontană de idei: scrieţi tot ce vă trece prin minte despre Delta Dunării!
# prin observaţii: exemplificaţi măsuri prin care frumuseţile patriei pot fi protejate.
Participanţii se manifestă liber dacă au convingerea că orice idee este bună şi că doar non-răspunsul constituie o greşeală.
După scurgerea timpului acordat răspunsurile se scriu pe tablă, unul sub altul. Solicitaţi să reflecteze asupra ideilor, elevii vor decide asupra celor mai valoroase contribuţii. Fiecare are dreptul să comenteze, iar ideile pot fi ordonate după diferite criterii. Prin această tehnică, învăţătorul şi elevii află ideile referitoare la un anumit subiect, la o situaţie problemă.
Copacul ideilor  - este o metodă grafică în care cuvântul cheie este scris într-un dreptunghi la baza paginii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică, asemenea crengilor unui copac, toate cunoştinţele evocate. Copacul ideilor poate fi completat individual, în perechi sau în grup, putând avea ramificaţii referitoare la construcţii turistice şi amenajări productive, influenţa pozitivă /negativă a unor intervenţii ale omului în mirificul cadru natural.
Metode de realizare a sensului
Etapa realizării sensului este cea care începe cu învăţarea noilor cunoştinţe prin activităţi de muncă independentă sau prin activităţi în grupuri mici, care implică realizarea unor sarcini complexe de învăţare şi comunicare a primelor rezultate. În această etapă, elevii vin în contact direct cu noile informaţii în timpul unor experienţe sau sarcini de învăţare.
Diagrama Venn – este o metodă grafică realizată prin două elipse parţial suprapuse. În partea comună se grupează asemănările, ceea ce le uneşte, iar în cercurile rămase se evidenţiază deosebirile.
Cubul – este o metodă prin care subiectul este studiat şi prezentat din mai multe perspective. Pe fiecare faţă a cubului sunt scrise diferite instrucţiuni: descrie, comandă, asociază, analizează, aplică, argumentează pro şi contra. Pentru elevii mai mici, aceste instrucţiuni se prezintă sub formă de propoziţii/întrebări. Se cere elevilor să rezolve sarcinile specifice pe feţele cubului , nu obligatoriu în ordinea stabilită. Este important ca ei sa rezolve corect sarcinile formulate. Scrierea se face individual , apoi se lucrează în perechi şi frontal. Citesc partenerului  ce a scris pe prima faţă, iar colegul va specifica dacă i-a plăcut  şi de ce anume. Se vor purta discuţii despre ideile scrise pe cele şase feţe ale cubului. Câte un elev din fiecare pereche va scrie într-una din coloane ceea ce a scris pe una din feţele cubului. Se cer completări din partea celorlalţi, pe rând, pentru fiecare faţă a   cubului. Completările pot fi aduse cu informaţii din manual, desene, fotografii.
Metode folosite în reflexie
În momentul de reflexie, elevii au posibilitatea să compare, să stabilească unele conexiuni şi să structureze ansambluri complexe formate din cunoştinţele anterioare şi noile informaţii. În etapa de reflecţii, se organizează discuţii libere în care se generează schimburi de idei între elevi. În acest schimb elevii dezvoltă capacitatea de exprimare, îşi corectează şi îşi completează vocabularul. Elevii trebuie să ajungă să-şi exprime ideile, dar şi informaţiile noi într-un limbaj propriu. Tehnicile de reflecţie pot fi folosite în cadrul orelor sau în elaborarea temelor pentru acasă.
Cvintetul – poezia cu cinci versuri, în care se rezumă şi se sintetizează concis conţinutul de idei. Cvintetul exprimă capacitatea de înţelegere a subiectului, capacitatea de sinteză, creativitatea, simţul umorului.
Eseul de cinci minute – scris în etapa de reflecţie, cu scopul adunării de la elevi a opiniilor despre subiectul lecţiei: un aspect important pe care l-au învăţat în acea oră, o întrebare pe care o au despre acest subiect şi la care doresc răspuns chiar în acea oră sau în ora următoare. Acestea sunt folosite de învăţător în proiectarea lecţiei următoare, precum şi pentru a identifica problemele cu care se confruntă elevii şi răspunsurile la întrebările adresate de ei.
În cadrul modelului ERR, elevii învaţă gândind şi gândesc învăţând prin realizarea înţelegerii critice se creează premise pentru dezvoltarea gândirii creatoare.
Învăţarea creativă urmăreşte cultivarea unui stil de muncă receptiv la nou, a unui comportament inovativ, bazat pe încercare-eroare-succes-rezolvare. Aplicând metodele şi tehnicile de învăţare creativă, învăţarea nu numai că nu va mai fi un chin, cum se întâmplă să fie adesea pentru elevii noştri, dar va deveni o reală plăcere. Vor conştientiza că tot timpul există în jurul lor câte ceva ce poate deveni interesant şi care le poate fi util ulterior.            

Prof. înv. primar, Roșca Gheorghița
Școala Gimnazială “Alexandru Davila” Pitești
(Postat ianuarie 2018)  

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top