Studiu de specialitate
20Marele și cunoscutul Pitagora s-a născut în anul 580 înainte de Hristos, în insula grecească Samos. Încă din frageda sa tinereţe este atras de Religia Olimpiană, dar în special de cultul lui Apollo.

Căutând Înţelepciunea, îl vizitează pe unul dintre marii înţelepţi ai vremii, Pherekides, de la care primeşte învăţătură. Îşi continuă cu ardoare căutările şi în drumurile sale învaţă despre astronomie din Babilonia, din Persia află doctrina lui Ahura Mazda, iar în Egiptul lui Kem, cu sacerdoţii din Sais şi Heliopolis află tainele esoterice şi matematice. În acelaşi timp, Pitagora  aprofundează geometria, cunoscând, înţelegând şi apropiindu-se, astfel, de Divin.
În India află despre Transmigraţia Sufletelor, căreia i-a dat numele de metempsihoză. Astfel, vorbeşte despre Karma şi declară, într-o manieră clară, coerentă, nemurirea sufletului. Astfel, Pitagora îşi pune amprenta peste păgânismul vremii şi are o influenţă covârşitoare asupra Creştinismului Primitiv: „Omul poartă în interiorul său o parte de Energie Primordială şi Divină care supravieţuieşte la moartea corpului, în Lumea Astrală, pentru ca, în acord cu comportamentul etic al vieţii sale anterioare, să se reîncarneze în alt corp şi să trăiască altă existenţă, şi astfel în mod succesiv, până la întoarcerea finală la Divin.”
În opţiunea sa, „Psiche "este intermediarul între două lumi: între Material şi Spiritual. Energia Vitală care se stabileşte şi locuieşte în materie". În acelaşi timp susţine existenţa unei divinităţi superioare, ca început şi sfârşit al tuturor lucrurilor.
Concepţia sa filosofică despre Divinitate şi Natură sau despre OM şi Cosmos este prezentată întotdeauna din punct de vedere matematic, întrucât, în concepţia sa, totul se putea exprima pritnr-o formulă matematică.
Pentru Pitagora numerele sunt principii absolute în aritmetică, aplicate în muzică; mărimi în stare de repaus în geometrie; mărimi în mişcare în astronomie, servind simultan ca măsuri ce determină natura lucrurilor şi exponenţi care le fac cunoscute. Spunea că „Dumnezeu geometrizează prin  intermediul sunetului.”  Iar Profetul Ioan din Patmos afirma că „la început a fost cuvântul”. Doctrina geometriei în muzică are la bază postulatul anterior; şi explică generarea intervalelor şi a nodurilor prin intermediul relaţiei distanţelor armonice care există între notele muzicale şi planetele Sistemului Solar, Do-Re corespunzând distanţei de la Pământ la Lună, Re-Mi, Lună-Venus şi aşa mai departe. Astfel, atât  Sistemul Solar cât şi tot Universul reprezintă  o mare pentagramă muzicală, în care fiecare planetă emite nota sa particulară într-o mare gamă de sunete. Aceasta este ceea ce numea Pitagora "Muzica Sferelor", care era folosită ca o etapă de iniţiere în interiorul Şcolilor Pitagoreice.

Sursa: www.vopus.org
Profesor Viviana Grigore,
Liceul Tehnologic „ASTRA”, Piteşti
(Postat ianuarie 2018)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top