14Modelarea de suflete şi de minţi se realizează cu mult tact şi răbdare prin joc, cântec, basme, poezie, astfel „puiul de om” este transformat într-un om capabil să se adapteze viitoarelor cerinţe sociale.
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci  să-i învăţăm să se adapteze.” (Maria Montessori. „Descoperirea copilului.”)

Sfera curriculară realizată prin procesul de învăţământ nu epuizează sfera influenţelor formative exercitate asupra elevilor cu C.E.S.
Corespondenţa optimă dintre aptitudini şi talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, stimularea comportamentului creativ întregesc aria curriculară.
Nevoia copiilor de a se juca manifestată de la vârstele cele mai fragede, nevoia de a fi mereu în mişcare sunt aspecte ce îmbină şcoala cu cerinţele sociale.
Climatul caracterizat prin deschidere, asigurarea libertăţii de exprimare, încurajarea şi promovarea efortului creativ, aspectul psihosocial în care elevii cu dizabilităţi îşi desfăşoară activităţile constituie aspectul decisiv al dezvoltării creativităţii.
Activităţile creative sunt atractive la orice vârstă acestea facilitează acumularea de cunoştinţe, dezvoltă spiritul practic, manualitatea, oferind posibilitatea fiecărui elev cu C.E.S. să realizeze mai uşor principalul obiectiv - pregătirea copilului pentru viaţă.
Prin stimularea creativităţii, profesorul de sprijin acordă timp pentru gândirea creatoare, apreciază public ideile, produsele creative, încurajează cooperarea, flexibilitatea mentală, incluziunea copiilor cu C.E.S. în învăţământul de masă prin acţiuni comune cu ceilalţi colegi. Astfel li se oferă elevilor posibilitatea să-şi descopere talente, priceperi, deprinderi şi să-şi valorifice valenţele educative prin activităţi culturale, artistice.
Jocurile didactice şi învăţarea combină şi recombină reprezentările pe care le dispun propriile imagini ascultând poveşti, poveşti terapeutice, basme, basme raţionale, poezii, astfel pot fi reconstruite mental, pot reconstitui principalele momente ale naraţiunii, jocul permite copilului să întreţină legătura permanentă cu realitatea. Toate acţiunile de stimulare ale creativităţii urmăresc să determine productivitatea capacităţilor umane.
În procesul de predare-învăţare-evaluare, pentru introducerea într-o lecţie nouă, ne putem folosi de un cuvânt cheie din timpul lecţiei, de o propoziţie apoi elevii cu C.E.S. primesc fişe şi aplic metoda brainstorming. Un elev va nota ideile emise - se desprind idei care vor ajuta înţelegerea conţinutului activităţii.
Un alt exemplu, o activitate de învăţare aplicată conţinutului: Forme compoziţionale, desfăşurate sub forme de concurs. Se anunţă temele concursurilor: realizarea unor felicitări de -1 Martie, de Paşte, de Crăciun, a unor etichete pentru diverse produse alimentare, concurs de desene cu temă liber aleasă: ”Frumosul din noi”.
Exemple de activităţi extraşcolare: vizitele la muzee, monumente şi locuri istorice, case memoriale - acestea sunt organizate selectiv; vizionarea emisiunilor muzicale, de teatru de copii; distractive sau sportive; stimulează şi orientează elevii cu dizabilităţi, întregesc ceea ce copiii acumulează în timpul liber.
Prin activităţi extraşcolare în scopul cultivării intereselor socio-culturale, integrării şcolare, corelarea aptitudinilor cu atitudinile caracteriale, reprezintă un suport pentru reuşita şcolară.
Activităţile extraşcolare desfăşurate într-un cadru informal permit elevilor cu C.E.S. posibilităţi de afirmare în mediu şcolar, posibilitatea reducerii nivelului anxietăţii şi maximizarea potenţialului intelectual.
Ştiind că de la cea mai fragedă vârstă copiii intră în contact cu obiectele şi fenomenele din natură; activităţile de acest gen au o deosebită influienţă formativă; astfel copiii percep activ prin acţiuni directe obiectele, fenomenele, locurile istorice.
În urma plimbărilor în natură, excursiilor, copiii îşi dezvoltă creativitatea şi o pot reda pe aceasta în cadrul orelor de modelaj, desen, jocurilor de creaţie.
Cunoştinţele însuşite la diferitele materii pot fi consolidate prin vizite şi excursii.
Concursurile pe teme diferite sunt momente deosebit de atractive pentru elevii cu diferite dizabilităţi.
Elevii cu C.E.S. vor dobândi: toleranţă faţă de ideile noi, capacitatea de a rezolva noi probleme, vor descoperi critica constructivă şi o gândire independentă. Copiii sunt atraşi de activităţi ludice, recreative, distractive care ajută la dezvoltarea creativităţii, gândirii critice.
Tendinţa spontană către nou, dorinţa de a realiza ceva creativ pot fi realizate efectiv prin solicitări şi antrenamente corespunzătoare, pot oferi multiple elemente pozitive în stimularea şi cultivarea potenţialului creativ vârstei şcolare.
Independenţa acţională, dezvoltarea capacităţii de acţiune, evoluţia întregului, autocunoaşterea pot conferi noi premise pentru cultivarea creativităţii prin adaptarea la posibilităţile copiilor.

BIBLIOGRAFIE
Cernea, Maria – „Contribuţia activităţilor extracurriculare la optimizarea procesului de învăţământ în Învăţământul primar”, nr.21/2000, ed. Discipol, Bucureşti.
Steluţa Postolică – „Cum pregătim elevii pentru gimnaziu ?”, Editura Cetatea Doamnei Piatra Neamţ, 2009, pg.135, pg.136.
Vlăsceanu Gheorghe, coord. Neculau, Adrian – „Şcoala la răscruce. Schimbare şi continuitate în curriculum obligatoriu. Studii de impact”, Editura Polirom, Bucureşti, 2002 pg. 87.

Prof. Ducan Elena-Liliana, Şcoala Gimnazială Dârmăneşti
Prof. Ducan Cristi, Lic. Teh. Construcţii de Maşini Mioveni
(Postat decembrie 2017)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top