07În activitatea  la catedră,  nu de puține ori profesorii își orientează atenția și explicațiile spre unii elevi și îi ignoră  pe alții; că stimulează participarea activă a unor elevi și o descurajează pe a altora, acordând o atenție mai mare elevilor nu neapărat mai buni dar cu siguranță mai cooperanți, în timp ce ceilalți, dar nu neapărat mai slabi nu sunt luați antrenați la lecție.

Aceste diferențe oferă unor elevi posibilități  mai mari de afirmare, în cadrul aceleași clase, și mai puține altora. Un profesor bun trebuie să cunoască bine fiecare elev, să-l folosească potrivit capacităților sale, dirijându-i activitatea în cooperare cu ceilalți elevi. Rolul său este să monitorizeze predarea, pentru a fi sigur că informația se transmite corect și că poate servi ca punct de plecare pentru diverse întrebări. El poate sa ajute pentru a se asigura că elevii înțeleg corect și pot transmite mai departe informațiile.
Am putea zice că reușita școlară reprezintă raportul dintre efectul obținut și efortul depus în procesul de învățământ aceasta putem spune, este eficiența activității didactice.
Putem face astfel afirmația că stilul pe care un profesor trebuie să-l adopte la clasa trebuie să fie democratic, pentru că: elevului să i se permită să fie activ, atent pe tot parcursul activității; atmosfera din clasa să fie de cooperare, de respect, de toleranță; să  sprijine elevii, să le dirijeze activitatea, să permită fiecăruia să lucreze în ritmul sau – dar atent să parcurgă conținuturile curriculare; să determine elevii să gândească, să comunice, să pună întrebări, să răspundă; să aplice metode didactice pentru elev, prin elev și împreună cu acesta.
Mai trebuie adăugat  că această democrație ar trebui să permită și profesorului: să realizeze actul didactic pentru care este angajat ; să poată să se folosească de tehnica modernă din dotarea unității școlare în sprijinul său și al actului didactic ce trebuie să-l desfășoare; să-și facă treaba calm, liniștit și responsabil, nu urmărit, pândit sau îngrijorat (de ziua de mâine de exemplu!), eventual stresat de „sentimentul de a fi profesor”.
Rolul  important al pedagogului este cât se poate de real! El este acela de a facilita lucrul în echipe, de a înlesni contactele interumane. Elevul trebuie lăsat să comunice liber în legătură cu ceea ce a înțeles din lecție, să explice cu cuvintele sale, dascălul constatând astfel creativitatea, inteligența elevului.
Obținerea succesului școlar presupune o adaptare cu dublu sens : pe de o parte a elevului la activitatea școlară propusă, iar pe de altă parte a școlii la factorii interni ai acestuia.
Un rol hotărâtor îl constituie necesitatea adaptării activității didactice, a conținutului ei, a metodelor folosite și a formelor de desfășurare, la particularitățile elevilor sau  grupului de elevi. Cunoașterea particularităților psiho-fizice ale elevilor reprezintă o condiție necesară adaptării strategiilor de tratare diferențiată a elevilor. Reușitele vor fi cu atât mai mari, cu cât se pătrunde mai adânc în viața elevilor, se cunosc stările lor sufletești, slăbiciunile sau punctele lor tari, năzuințele personale.
Experiența școlara a confirmat că succesul are un efect mobilizator, stimulativ asupra elevului, după cum insuccesul este descurajant. Prin urmare succesul corelează pozitiv cu performanța școlară, cu satisfacția în muncă și cu dorința de a învăța în general .
Pentru o singura exemplificare a modalităților ce ar trebui să aibă ca rezultat creșterea eficientei activității didactice în învățământul profesional și tehnic, aducerea în discuție a METODEI DE GÂNDIRE CRITICĂ cu avantajele sale :
Aceste avantaje sunt:
# stimularea învățării independente
# asumarea responsabilității elevilor față de propriul proces de învățare
# înțelegerea logicii argumentelor
# sintetizarea unor idei provenite din surse diferite
# dezvoltarea pe termen lung a relațiilor deschise, de colaborare
# dezvoltarea capacității elevilor de a gândi critic
# formarea unor opinii argumentate
Trebuie creat astfel un cadru de învățare, cadru ce realizează:
Evocare – prin realizarea unor corelații cu lecția anterioară din perspectiva noului subiect predat dar și captarea interesului pentru noile aspecte care vor fi abordate
Realizarea sensului
Reflecție: - fixarea, consolidarea cunoștințelor
Pentru   perioadele de practică  la  agenții  economici și completarea caietului de practică recomand  metoda „ȘTIU / VREAU SĂ ȘTIU / AM ÎNVĂȚAT″
Se trasează unui tabel cu trei coloane, astfel:
ȘTIU       VREAU SĂ ȘTIU        AM  ÎNVÃȚAT
Aplicarea acestei metode  pune profesorul în situația:
# de a cere elevilor sa procedeze la fel, trasând tabelul  cu  trei coloane
# de a anunța tema și de a cere elevilor să spună ce știu despre subiectul respectiv (aceste idei vor fi notate în prima coloana)
# de a trece în coloana a doua elementele necunoscute, ideile despre care au îndoieli sau ce ar dori să știe în legătură cu tema respectivă
# de a clarifica necunoscutele sau problemele înțelese greșit discutând cu elevii, cu mentorii de practică, folosind materialele complementare (cataloage, proceduri de lucru) dobândind cunoștințe referitoare la acel subiect. Se poate utiliza lucrul în echipă  pentru obținerea de noi informații.
# de a discuta, după ce elevii au terminat lucrul, despre elementele noi pe care și le-au dobândit (de a trece aceste idei în coloana a treia).
# de a cere elevilor sa compare ce știau inițial, ce au învățat, ce doreau să învețe, ce au învățat.
# de a decide apoi împreună cu elevii dacă mai sunt probleme care ar trebui clarificate și dacă sunt, de a le clarifica.
Prin Standardul de Pregătire Profesională, pe baza rezultatelor studiilor efectuate, la nivelul Comisiei Europene au fost stabilite 8 domenii de competențe-cheie, fiind precizate pentru fiecare domeniu cunoștințele, deprinderile și atitudinile care trebuie dobândite, respectiv formate elevilor în procesul educațional.
Ariile curriculare sunt compatibile cu cele 8 domenii de competențe cheie stabilite la nivel european, printre care și competența de „a învăța să  înveți”.
A învăța să înveți este cheia succesului într-o lume dinamică, în continuă schimbare, in care individul este obligat să învețe de-a lungul întregii vieți.
Căci ce sunt competențele? Ce este o unitate de competență?
 “Competențele” descriu acele lucruri pe care elevul trebuie să le știe, să le înțeleagă sau pe care să fie capabili  să le realizeze la sfârșitul stagiului  de instruire  și  formare profesională.  Activitatea de  evaluare  rămâne tot ca sarcină a profesorului să aleagă probele de evaluare  adecvate  prin care elevul  să  demonstreze competența în atingerea unui rezultat de învățare, astfel încât să asigure creșterea eficienței activității didactice în învățământul profesional și tehnic.

Director, Prof Maria IONICĂ
Liceul Tehnologic Astra
(Postat decembrie 2017)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top