05Consilierea şcolară trebuie să fie parte integrantă a sistemului educaţional şi să fie compatibilă cu interesele formative ale procesului didactic. Ca activitate interdisciplinară, consilierea este centrată pe nevoile persoanei/persoanelor consiliate, este o acţiune de învăţare şi dezvoltare cu rol proactiv care abilitează individul spre a face faţă tuturor provocărilor care îl aşteaptă în viitorul apropiat.

Consilierea educaţională foloseşte metode, tehnici şi procedee care modelează personalitatea şcolarului în mod diferit şi creativ, restructurează ideile, trăirile, sentimentele şi comportamentului acestuia. Prin intermediul acestei activităţii, elevul trebuie să conştientizeze că potenţialul lui are un caracter polivalent ce poate fi permanent adaptat şi dezvoltat la cerinţele sociale. Foarte important este adaptarea metodei folosite la obiectivele urmărite şi modul în care elevii respectă regulile de comunicare, colaborare şi munca în echipă. Studiul de caz este metoda cea mai potrivită şi eficientă pentru realizarea unei investigaţii profunde şi complete în descoperirea unor aspecte ale realităţii. Prin intermediul studiului de caz se pot colecta informaţii despre un anumit subiect: caracteristici fizice, aspecte legate de familie, evenimente critice ale vieţii, rezultate şcolare, educaţie, atitudini, sentimente, motivaţii. Pentru obţinerea datelor şi informaţiilor necesare se recurge la folosirea mai multor metode de lucru: observaţia, metoda biografică, interviul, analiza produselor activităţii.
Consilierea educaţională reprezintă o relaţie interumană de asistenţă şi suport oferite de persoana specializată în psihologie şi consiliere educaţională şi grupul de elevi, având ca scop dezvoltarea personală a copiilor şi evitarea situaţiilor de criză. Ea vizează armonizarea celor trei piloni ai educaţiei: familie – copil – şcoală, în vederea realizării unei educaţii eficiente şi dezvoltării optime a personalităţii.
Un studiu de caz este o investigaţie concretă, care cercetează un fenomen contemporan în contextul de viaţă real, investigaţie în care se utilizează multiple surse de date. El reprezintă metoda cea mai potrivită şi eficientă pentru realizarea unei investigaţii complete şi în profunzime a unui fenomen şi a contextului în care acesta se produce.
Păişi Lăzărescu M. (2011) afirmă că „studiul de caz ( case-study ) este o metodă de cercetare, specifică psihologiei clinice, dar folosită şi în alte domenii ştiinţifice (psihologie socială, ştiinţele educaţiei, sociologie, biologie) care implică studierea detaliată a unei singure persoane sau a unui grup singular, organizat.”
Această metodă se derulează pe o perioadă mai lungă de timp şi presupune o  observare sistematică şi aprofundată a unuia sau mai multor subiecţi în scopul realizării unei analize şi formulării unor concluzii care pot fi generalizate. Prin intermediul studiului de caz se pot colecta informaţii despre un anumit subiect: caracteristici fizice, aspecte legate de familie, evenimente critice ale vieţii, rezultate şcolare, educaţie, aspecte medicale, atitudini, sentimente, motivaţii. Pentru obţinerea datelor şi informaţiilor necesare se recurge la folosirea mai multor metode de lucru: observaţia, metoda biografică, interviul, analiza produselor activităţii.
Yin, R. K., (2005) apund Stan, M. M., (2015) afirmă că, designul unui studiu de caz are cinci componente:
1. întrebările studiului („cum”, „de ce”, „pentru ce”) oferă un indiciu relevant privitor la strategia cea mai eficientă care trebuie utilizată. Prima întrebare vizează procesul ca atare, iar cea de-a doua cauzele care determină manifestările comportamentale.
2. ipoteza studiului de caz selectează problema care va fi supusă cercetării în urma documentării în domeniul respectiv coroborată cu experienţa personală.
3. unitatea sau unităţile de analiză, care se stabilesc în raport de întrebările formulate şi pot fi: o persoană, un grup, un eveniment, o organizaţie, comunităţi, relaţii, parteneriate, o schimbare a strategiilor didactice.   
4. logica prin care se leagă datele de ipoteză se referă la „examinarea, clasificarea, tabelarea şi testarea dovezilor – sau altfel spus, reorganizarea lor cantitativă şi calitativă.”
5. criteriile de interpretare a datelor au în vedere o analiză calitativă a datelor care trebuie să dovedească că au fost luate în consideraţie toate dovezile disponibile şi relevante, că analiza a realizat toate interpretările alternative majore, s-a ocupat de aspectul cel mai semnificativ al cazului şi s-a bazat pe experienţa anterioară în domeniu a cercetătorului.
Consilierea este o activitate interdisciplinară care se realizează în domenii din ce în ce mai diverse şi care se exercită în aproape toate sectoarele vieţii sociale cu rolul de a spori performanţa activităţii desfăşurate.

Prof. înv. primar,  Matei Natanail
Şcoala Primară Furduieşti - Rătești
(Postat octombrie 2017)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top