12Profesorul, factor definitoriu în educație, urmăreşte apariţia şi stabilizarea unor relaţii optime între activitatea de predare şi cea de învăţare potrivit particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor şi condiţiile concrete unde are loc această învăţare.
Dialogul profesor - elev, cei doi factori implicați activ în educație, se realizează prin  strategiile  didactice. Strategiile didactice pot fi definite drept un ansamblu de procedee prin care se realizează conlucrarea dintre profesor şi elev în vederea predării şi învăţării unui volum de informaţii, a formării unor priceperi şi deprinderi, a dezvoltării personalităţii umane. Strategiile didactice nu trebuie reduse la o simplă tehnică de lucru ci reprezintă expresia personalităţii profesorului, sunt  o componentă a stilului de predare ce caracterizează fiecare profesor.
Integrăm strategiilor didactice  metode şi procedee specifice:
- metode şi procedee expozitiv - euristice: conversaţia, explicaţia ca formă demonstrativă a expunerii, analiza gramaticală, problematizarea, descoperirea, demonstraţia, munca cu manualul şi alte cărţi, lucrul în grup;
- metode şi procedee algoritmice: algoritmizarea, exerciţiul, brainstorming-ul;
- evaluativ-stimulative: observaţia şi aprecierea orală, chestionarea orală, lucrările scrise, testele docimologice, examenele, scările de apreciere.
Trei factori fundamentali determină metodele şi procedeele folosite în predare - învăţare :
- factorul lingvistic  – specificul limbii române ca obiect de învăţare;
- factorul psihologic – particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor;
- factorul pedagogic – scopul şi sarcinile didactice ale lecţiei.
Metodele recomandate în cadrul procesului complex de predare şi însuşire a cunoştinţelor gramaticale se completează reciproc în vederea obţinerii maximului de eficacitate. Clasificarea  metodelor didactice s-a făcut din punct de vedere istoric: metode tradiţionale-metode moderne;psihologic: metode active-metode pasive; după gradul de activizare a elevilor:metode participative - metode neparticipative; după categoriile de capacităţi formate cu ajutorul metodelor: metode informative - metode formative; după funcţia didactică principală: cu funcţia principală de predare şi comunicare, cu funcţia principală de fixare şi consolidare, cu funcţia principală de verificare şi apreciere a rezultatelor muncii.
Din punctul de vedere al profesorului metodele de învăţământ sunt metode de predare, în timp ce pentru elev sunt metode de învăţare.
Succesul metodelor şi procedeelor didactice depinde de alegerea şi aplicarea unor principii didactice.
În procesul studiului limbii române se ţine seama  de câteva principii de bază:
- principiul unităţii dialectice dintre concret şi abstract (intuiţia)
- principiul sistematizării, structurării şi continuităţii pe baza principiului concentric al reluării şi îmbogăţirii cunoştinţelor gramaticale de la un an de studiu la altul;
- principiul accesibilităţii sau al orientării după particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor – necesitatea ca desfăşurarea procesului de predare - învăţare la limba română să fie în concordanţă şi să se stimuleze dezvoltarea ontogenetică a copilului;
- principiul temeiniciei şi durabilităţii rezultatelor obţinute în procesul de învăţare – ce dobândesc în lecţii urmează să fie folosit în continuare în activitatea de învăţare sau în cea practică. Condiţia indispensabilă a folosirii achiziţiilor anterioare este temeinicia lor. Aceasta depinde nu numai de modul cum au fost asimilate, ci şi de procedeele folosite pentru fixarea lor.
Proiectarea şi realizarea cu succes a conţinuturilor învăţării în procesul de predare - învăţare a limbii române depinde de relaţia dintre metodele şi procedeele didactice - principiile de învăţământ - tipul lecţiei.
O metodă didactică tradițională utilizată la orele de limba română este explicaţia gramaticală. Aceasta urmăreşte lămurirea şi clarificarea unor noţiuni, principii, legi prin relevarea notelor esenţiale, a legăturilor cauzale dintre obiecte şi fenomene, prin surprinderea genezei şi devenirii lor. Explicaţia solicită operaţiile gândirii. Apelează la procedeele inductiv şi deductiv, la comparaţie şi analogie.
Explicaţia gramaticală poate fi utilizată pentru definirea noţiunilor, pentru stabilirea regulilor gramaticale sub îndrumarea profesorului în desfăşurarea proceselor de gândire necesare. Explicaţia gramaticală ca formă demonstrativă a expunerii are ca trăsături:
- caracterul sistematic, logic al prezentării faptelor;
- gradarea elementelor constitutive ale noţiunii ce urmează a fi predată.
Explicaţia gramaticală se îmbină permanent cu conversaţia euristică, pentru ca elevii să poată urmări logica şi gradarea faptelor de limbă expuse, să răspundă folosind cunoştinţele căpătate, să extragă regulile, concluziile care se impun. Poate fi însoţită de mijloace conexe: tabele, scheme, grafice, acestea conducând raţionamentul elevilor spre înţelegerea noţiunii gramaticale expuse.
Exemplific metodele moderne prin metoda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat. Aceasta este o metodă didactică de predare modernă aplicabilă unor  grupuri mici sau  întregii clase. Se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o anumită temă şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie. Poate fi utilizată în cadrul lecţiei de consolidare a cunoştinţelor.
Etapele aplicate de profesor sunt următoarele:
# Se cere la început elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ce ştiu despre tema ce urmează a fi discutată. În acest timp, se  construieşte pe tablă un tabel cu următoarele coloane:

          Ştiu                        Vreau sa ştiu            Am învăţat  
Ce credem că ştim?        Ce vrem să ştim?      Ce am învăţat?
    
# Profesorul cere  apoi câtorva perechi să spună colegilor ce au scris pe liste şi notează în tabel  lucrurile cu care toată lumea este de acord,  în coloana din stânga . Poate fi util să grupăm  informaţiile pe categorii.
# În continuare profesorul îi ajută pe elevi să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Elevii vor nota aceste întrebări în coloana din mijloc.
# Profesorul cere  apoi elevilor să citească textul.
# După lectura textului, elevii revin  asupra întrebărilor pe care le-au formulat înainte de a citi textul şi pe care le-au trecut în coloana „Vreau să ştiu“. Îndrumaţi de profesor elevii observă  la care întrebări  s-au găsit răspunsuri în text . Aceste răspunsuri vor fi trecute de elevi  în coloana  „Am învăţat“. În continuare, profesorul îi  întreabă pe elevi ce alte informaţii au găsit în text, în legătură cu care nu au pus întrebări la început. Şi aceste întrebări sunt trecute în ultima coloană.
# Elevii se întorc  apoi la întrebările care au rămas fără răspuns şi discută cu profesorul unde ar putea căuta aceste informaţii.
# În încheierea aplicării metodei elevii revin la schema S/V/I şi decid ce au învăţat. Unele dintre întrebările lor s-ar putea să rămână fără răspuns şi s-ar putea să apară întrebări noi. În acest caz întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigaţiile ulterioare.
Strategiile didactice au o contribuţie deosebită la optimizarea procesului de instruire şi formare a personalităţii, întrucât, cu ajutorul lor, profesorul stăpâneşte acţiunea instructivă, o controlează şi o reglează continuu în discuţia impusă de finalitatea actului de învăţământ. Folosind strategiile euristice, profesorul va reuşi să le formeze elevilor nu numai structurile cognitiv - operaţionale, ci şi să le dezvolte capacitatea de activitate independentă, pe baza însuşirii metodelor de învăţare şi autoevaluare pregătindu-i astfel pentru educaţia permanentă.

BIBLIOGRAFIE:
Cerghit, I., - Metode de învăţare, Editura Polirom, Iaşi, 2006
Eftenie, N., - Metodica predării limbii şi literaturii române, Editura Paralela 45,Bucureşti, 2001
Parfene, C.,  - Metodica studierii limbii române în şcoală, Bucureşti, Editura Polirom, 1999.
Păcurari, O., -  Strategii didactice inovative, Editura Sigma, 2003.

Prof. Emilia-Mihaela Dumitrescu
Școala Gimnazială Bârsești, Tigveni
(Postat martie 2017)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top