Argumentare teoretică
03Dacă multă vreme creativitatea a fost considerată ca trăsătură hărăzită de divinitate sau transmisă genetic, astăzi este unanim acceptată ideea că în formă latentă, de potenţial, ea se găseşte în fiecare individ. Se pune însă problema descoperirii cât se poate de timpuriu a acestui potenţial, a specificului său şi exersarea în vederea transformării lui ca trăsătură de personalitate.


Creativitatea marchează întreaga personalitate şi activitate psihică a individului şi, în acelaşi timp se subsumează şi se integrează organic sistemului de personalitate. Folosind analiza indivizilor creatori (din ştiinţă, tehnică, artă) au fost evidenţiate ca trăsături ale personalităţii creative: fluiditatea, flexibilitatea, capacitatea de elaborare, sensibilitatea pentru probleme, redefinirea, originalitatea (J. Guilford), gândirea independentă, conştiinţa puternică, preferinţa pentru fenomenele complexe (Barron), toleranţa faţă de situaţiile ambigue, interese diverse şi complexe, stil cognitiv specific (I. Taylor), motivaţie intrinsecă, emoţionalitate puternică, nonconformism, nevoia crescută de independenţă, autoconducerea elevată. Prin educaţie, potenţialul creativ poate deveni, în timp, trăsătură de personalitate care va produce noul, originalul, valorile socio-culturale. Educarea creativităţii la vârsta şcolară presupune un ansamblu coerent, organizat de acţiuni educative. Prin aceste acţiuni, se dezvoltă spontaneitatea, independenţa gândirii, receptivitatea faţă de probleme, faţă de ceea ce este ascuns dar important, motivaţia creativă, capacitatea de elaborare şi de anticipare. În acelaşi timp, copilul este obişnuit să se documenteze, să cerceteze cu un ochi pătrunzător realitatea, să selecteze ceea ce este important dar ascuns, să-şi pună şi să pună întrebări, să anticipeze soluţii pe care să le verifice. Prin aceleaşi acţiuni, copilul este obişnuit să dorească să-şi exprime opiniile şi să le exprime într-o formă adecvată, convingătoare.
Bazele personalităţii se pun încă de la vârsta preşcolarităţii, când se schiţează unele trăsături mai stabile de comportament şi caracter.
Statutul de şcolar, cu noile solicitări şi cerinţe, sporeşte importanţa socială a ceea ce întreprinde şi realizează elevul. Noile împrejurări lasă o amprentă puternică asupra personalităţii lui, atât în ceea ce priveşte organizarea interioară, cât şi în ceea ce priveşte conduita sa externă.
Odată cu înaintarea în vârstă, se formează şi capacităţile creatoare ale copilului, căci, fără îndoială, creativitatea îmbracă formă procesuală în timp. Astfel, dacă la clasele I şi a II-a, manifestările creatoare ale elevilor sunt sporadice şi, de cele mai multe ori, induse şi provocate de învăţător prin diferite mijloace (în cadrul orelor de limba română, matematică, educaţie muzicală, educaţie plastică, educaţie tehnologică), la clasele mari, odată cu dezvoltarea intelectuală, dar şi fizică, elevii dovedesc un spirit creator mai puternic, creativitatea lor manifestându-se pregnant, evident şi spontan. Limba română, cu subramurile ei (gramatica, lectura şi compunerea), oferă un teren propice exersării şi stimulării potenţialului cognitiv şi creativ al elevului.   
Obiectivele cercetării:
- depistarea nivelului creativităţii elevilor de vârstă şcolară mică;
- evoluţia potenţialului creativ în condiţiile axării pe activităţi care solicită cu precădere gândirea divergentă;
- observarea corelaţiei dintre creativitate şi inteligenţă;
- sesizarea unei corelaţii între creativitate şi vârstă;
- obişnuirea elevilor cu o abordare creativă a elementelor supuse atenţiei.
Ipoteza cercetării:
Presupunem că toţi elevii manifestă un grad ridicat de creativitate.
Metodologia cercetării:
- a constat într-un set de probe ce vizează creativitatea figurativă şi verbală a elevilor de diferite vârste, respectiv clasele I (25 de subiecţi) şi a III-a (26 de subiecţi). Probele de creativitate figurativă au fost realizate după modelul testului de creativitate elaborat de Torrance.
Descrierea probelor
Proba I
Fiecare elev a primit câte o fişă pe care se aflau reprezentate grafic şase figuri (o linie frântă, două linii frânte, două linii paralele, un cerc, o linie şerpuită, o jumătate de oval). Li s-a cerut elevilor să-şi imagineze un desen pornind de la aceste elemente grafice. Elevii au lucrat individual, fără a primi nici un fel de indicaţii suplimentare şi evitându-se posibilitea de a se influenţa unii pe alţii. Li s-a pus la dispoziţie pe lângă fişe şi seturi de creioane, dar fără a li se sugera că este obligatoriu să le folosească. Maniera de lucru nu a fost încorsetată de limitarea în timp.
Proba II
Aceloraşi grupe de subiecţi li s-a cerut sa realizeze: cinci propoziţii despre anotimpul vara (clasa I) sau să realizeze o compoziţie liberă cu titlul „Vara, prinţesa luminii” (clasa a III-a). Ca şi în cazul probei anterioare nu s-a oferit elevilor nici un fel de suport în realizarea sarcinii date.

Interpretarea rezultatelor
În evaluarea capacităţilor creative ale elevilor s-au acordat calificative de la 1 la 5 pentru fiecare probă, în funcţie de:
Fluiditate - posibilitatea de a-ţi imagina, în timp scut, numeroase imagini sau idei, unele fără utilitate, dar printre ele găsindu-se şi cele adecvate soluţiei căutate;
Plasticitate - uşurinţa de a schimba punctul de vedere, modul de abordare a unei probleme, când un procedeu se dovedeşte important;
Originalitate - expresia noutăţii, a invenţiei, ce se poate constata prin raritatea statică a unui  răspuns, a unei idei; fiecare dintre aceste trei caracteristici are însemnătatea ei, principala rămânând originalitatea, ce garantează valoarea rezultatului muncii creatoare;
Elaborare – modul, cât mai compact şi expresiv, de realizare a desenului.
Rezultatele probelor aplicate elevilor clasei I ( 25 elevi)
Proba I  (elementele grafice)
Calificativ        0    1    2    3     4    5
Flexibilitate     1    4    -    2    10    8
Plasticitate     1    4    2    -    10    8
Originalitate    1    4    2    -    11    7
Elaborare       1    4    -    2    12    6

Proba II (alcătuirea de propoziţii despre vară)
Calificativ        0    1    2    3    4    5
Propoziţia 1    2    2    5    9    5    2
Propoziţia 2    3    2    7    5    3    5
Propoziţia 3    1    2    2    7    8    5
Propoziţia 4    1    2    4    8    5    5
Propoziţia 5    1    2    8    8    4    2
Corelând rezultatele cu particularităţile de vârstă ale elevilor de clasa I (6-7 ani), putem afirma că nivelul creativităţii acestora este destul de ridicat.  

Rezultatele probelor aplicate clasei a III-a (26 elevi):
Proba I (elementele grafice)
Calificativ      0    1    2    3    4    5
Flexibilitate    -    -    1    3    4    18
Plasticitate    -    -    2    2    5    17
Originalitate   -    -    4    4    8    10
Elaborare    -    -    4    4    8    10

Proba II (realizarea unei compoziţii cu titlul „Vara, prinţesa luminii)
Calificativ                                          0    1    2    3    4    5
Respectarea părţilor unei compoziţii    -    -    -     -     -    26
Expresivitatea                                   -    2    3    3    7    10
Exprimarea logică şi coerentă            -    1    4    5    10    6
Corelarea conţinutului cu titlul             -    -    -    3    3    20
Elaborare                                          -    -    4    5    8    9

Se observă că nivelul creativităţii elevilor este foarte ridicat, aceştia obţinând rezultate deosebite şi realizând lucrări inedite, creative. Şi în privinţa creaţiilor literare se observă aceeaşi înclinaţie către fantastic şi imaginar, utilizarea de expresii literare deosebite, înglobarea în compoziţie a unor pasaje lirice în consonanţă cu tematica dată, studiate anterior, includerea dialogului imaginar, personificarea anotimpului vara şi dialogarea cu acesta.
Făcând o paralelă între rezultatele clasei I şi cele ale clasei a III-a, se observă manifestarea în timp a creativităţii, dezvoltarea ei pe parcursul mai multor ani, pe nivele de vârstă şi în strânsă corelaţie cu nivelul intelectual al elevilor.

Stabilirea legăturii dintre creativitate şi nivelul intelectual al elevilor
După aplicarea probelor de creativitate, se observă că majoritatea subiecţilor creativi sunt în acelaşi timp si elevii cu un nivel intelectual ridicat. Astfel, elevii foarte buni la învăţătură dovedesc creativitate printr-o exprimare expresivă, coerentă, făcând corelaţie între titlul şi conţinutul compoziţiei.
O mare parte dintre elevii cărora li s-a aplicat proba I (unde trebuiau să înglobeze într-un desen un element grafic, pornind de la o linie frântă), au obţinut o pisică alergând după un fluture. Sau, pornind de la un romb, au realizat o navă spaţială înconjurată de planete.
În realizarea propoziţiilor pe o temă dată (clasa I), s-au găsit exemple interesante în ceea ce priveşte creativitatea elevilor:
Soarele zâmbeşte florilor.
Vara este o prinţesă îmbrăcată în lumină.
Cireşele sunt ca nişte cercei rubinii ai verii.
Vacanţa ne poartă pe meleaguri de poveste.
Valurile mării îmbrăţişează ţărmul.
Tema dată elevilor de clasa a III-a (şi anume realizarea unei compoziţii literare cu titlul „Vara, prinţesa luminii”) a stimulat creativitatea subiecţilor, după cum se poate urmări şi în exemplul de mai jos:
Vara, prinţesa luminii
Înveşmântată în lumină şi culoare, şi-a făcut apariţia cea de-a treia fiică a anului. Soarele, ca un stăpân ceresc, mângâie natura cu razele sale aurii. În codru, a început concertul estival, iar trilurile privighetorii, solista crângului, ne încântă auzul. Murmurul izvoarelor împrospătează atmosfera toridă de peste zi. Pe câmp se aud cosaşi care îşi fac loc prin brazdele de smarald ale ierbii.
Combinele înaintează şi ele în lanurile coapte şi aurii, asemenea unor valuri de aur. Mirosul de grâu copt se împrăştie prin aerul străveziu.
La amiază, întreaga natură este copleşită de canicula apăsătoare. Cerul este limpede ca lacrima, de abia spre seară se zăresc câteva pete de nori, din care cu puţin noroc se vor scutura câteva picături de ploaie caldă de vară, ce vor răcori obrazul rumen al naturii.
Prin lumină şi culoare, vara ne aduce bucurie în suflet şi în viaţă.

Concluzii
În urma aplicării acestor probe se poate afirma că, în intervalul de vârstă 6-10 ani, potenţialul creativ, ca dimensiune complexă a personalităţii, înregistrează o evoluţie spectaculoasă, căci acum este perioada marilor descoperiri, când copilul îşi manifestă treptat şi totodată spontan creativitatea. Concluzionăm totodată că elevii creativi sunt elevii cu un nivel intelectual ridicat şi că vârsta subiecţilor influenţează  creativitatea elevilor.

BIBLIOGRAFIE
Golu, P., Zlate, M., Verza, E. - Psihologia copilului. Manual pentru clasa a IX-a – Şcoli normale – , Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1993
Cosmovici, Andrei - Creativitatea şi cultivarea ei în şcoală. Psihopedagogie pentru examenul
definitivat şi gradul II, Iaşi, Editura Spiru Haret, 1995
Şchiopu, U., Verza, E. - Psihologia vârstelor, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981
Gârboveanu, Maria, Negoescu, Victoria, Nicola, Grigore - Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981

Prof. Anda Gagiu
Școala gimnazială ,,Alexandru Davila ” Pitești
(Postat februarie 2017)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top