35Disciplina AVAP, utilizând în mod predominant limbaje acţionale, poate deveni un autentic spaţiu interdisciplinar. Şcolarul mic trăieşte satisfacţii intense, de o mare forţă educativă atunci când participă la crearea unor valori de întrebuinţare.
Disciplina Arte Vizuale și Abilități Practice contribuie în mod esențial la dezvoltarea, din toate punctele de vedere, a personalității copiilor. Acest lucru se întâmplă în condițiile respectării unor cerințe psiho-pedagogice în organizarea activității și doar atunci când creează un mediu stimulativ, interesant pentru copil. Prin caracterul practic - aplicativ al acestor activități se facilitează îmbinarea muncii fizice cu cea practică și cea intelectuală. Prin specificul orelor de Arte Vizuale și Abilități Practice elevul învață să își coordoneze mișcările, capătă pricepere și îndemânare, își formează unele deprinderi practice de a opera cu diverse materiale și instrumente.
Prin caracterul practic-recreativ-creativ-atractiv, orele de Arte Vizuale și Abilități Practice vin în completarea celorlalte discipline, profesorii putând adesea să aleagă să predea conținuturile în manieră integrată. Predarea orelor de Abilităţi practice au o deosebită valoare educativă, contribuind la afirmarea trăsăturilor morale de caracter ale elevilor. În cadrul acestor lecţii, elevii vin în contact cu numeroase obiecte pe care le observă şi le analizează, sunt puşi în situaţia să le observe materialul de lucru, modelul obiectului ce urmează să se confecţioneze, ceea ce duce la dezvoltarea spiritului de observaţie şi a atenţiei. Îndemânarea, perseverenţa, migala, gustul estetic, spiritul critic, plăcerea şi bucuria de a îmbina culori şi modele, de a finisa lucrările, spiritul de ordine şi economie, disciplina şi spiritul de echipă sunt calităţi pe care le câştigă elevii realizând lucruri utile. Prin conceperea activităţii şcolare sub formă creativă sunt dezvoltaţi toţi parametri creativi: fluenţă, flexibilitate, originalitate, elaborare, astfel încât orice situaţie-problemă să poată fi rezolvată creativ.
Gustul estetic îşi are punctul de plecare în obişnuinţa cu un cadru cotidian în care primează frumuseţea şi ordinea. Ideea că trebuie să formăm la copii simţul măsurii şi al armoniei pentru toate împrejurările vieţii se descoperă de la sine ca obiectiv de formare a personalităţii micului şcolar. Tendinţa de frumos se manifestă şi în modul în care copilul îşi întreţine camera de lucru şi obiectele sale, clasa, şcoala; în modul de a-şi petrece timpul liber; modul de a gândi şi simţi, de a se îmbrăca,de a discuta cu părinţii, colegii, cadrele didactice. El va putea să adopte o conduită corectă faţă de mediul înconjurător.
Prin activităţile practice se formează capacităţi de lucru cu materiale şi unelte diferite, se dezvoltă interesul şi aptitudinile pentru profesiile cu caracter tehnic-aplicativ şi artistic. Pentru ca elevii să-şi dea seama că nu se poate lucra oricum şi oriunde, ci numai după anumite reguli, fiecare oră a început cu organizarea locului de muncă şi s-a sfârşit cu curăţenia acestuia. Orice astfel de activitate antrenează, în acelaşi timp, gândirea, atenţia, imaginaţia, voinţa de a reuşi, sentimentul lucrului bine făcut, năzuinţele, precum şi preocuparea de a muncii creativ, cu iniţiativă, cu dragoste, cu spirit gospodăresc şi perseverenţă. Toate obiectele confecţionate de elevi, începând cu cele mai simple, au o utilitate evidentă, fie că sunt utilizate ca jucării, fie ca mijloace de învăţământ la unele lecţii (ceasul, figurine, figuri şi corpuri geometrice, piese ,,Tangram”, fie ca obiecte cu o utilitate mai largă(semne de carte, podoabe, măşti, figurine etc.). Dând o cât de mică întrebuinţare lucrurilor create de elevi nu facem altceva decât să le trezim interesul pentru aceste activităţi.
Printr-o muncă relaxată, variată dar bine gândită şi proiectată, elevii îşi dau seama de complexitatea activităţii depuse de adulţi şi de relaţiile ce se stabilesc în timpul desfăşurării ei. Învăţătorul trebuie să potenţeze funcţiile educative ale fiecărei activităţi pe care o întreprinde cu elevii. În contextul noului curriculum, se pune accent pe un demers didactic personalizat. Specificul lecţiilor de Abilităţi practice reiese şi din felul în care se împletesc sarcinile didactice în cadrul lor. Mai eficient participă elevii dacă sunt puşi în situaţia de a lucra în echipă, pe grupe, lucrări diferite pe rânduri de bănci sau de a efectua demonstraţia practică a unei lucrări pe fond muzical adecvat. Fiecare pas făcut pe drumul cunoaşterii, prin Abilitaţi practice, ii înalţă pe elevi spiritual si le oferă posibilitatea de a-şi manifesta curiozitatea, sensibilitatea, spontaneitatea. În acest sens, o importanţă deosebită o au materialele folosite: hârtia, cartonul, staniolul, materialele din natură (asamblate sau îmbinate cu alte elemente), deşeuri textile, plastice sfoară, dopuri,sârmă, material lemnos, chibrituri,etc.
Prin diversitatea materialelor folosite, a coloritului, a posibilităţilor de îmbinare, combinare, sunt stimulate gândirea creativă, imaginaţia elevilor şi simţul estetic. Orice elev care îşi propune să realizeze ceva începe prin observarea unor planşe model sau a unor obiecte similare cu acelea pe care doreşte să le creeze. El se va strădui să conştientizeze principiile tehnice elementare care stau la baza construcţiei şi funcţionării acestora, elementele componente aflate în interacţiune: rolul fiecărui component; astfel încât reproducerea să aibă un caracter cât mai personal. Dacă au de realizat un puişor sau un coşuleţ, vor căuta să-şi personalizeze lucrarea pictând o creastă mai roşie şi mai bogată, lipind fulgi şi pene viu colorate, presărând pe suport fire de iarbă şi seminţe, cu un gărduţ din beţe de chibrituri. Nu e nevoie să folosim caiete speciale care să le limiteze spiritul creator. Elevii lucrează cu mare plăcere cu hârtia glasată, creponată,carton, celofan, însuşindu-şi tehnici de lucru: îndoire, lipire pe suport, tăiere, rupere liberă, rupere pe contur, trasare după şablon, decupare după contur, rupere şi mototolire, ţesere cu benzi de hârtie, confecţionare de jucării. Vin cu idei de a-şi completa lucrările în mod original realizând compoziţii deosebite.
Modelajul din plastilină reprezintă o plăcere pentru copii. Ei creează tot felul de figurine (fructe, legume, animale, păsări, coşuleţe cu ouă, avioane, maşinuţe, pomişori, personaje din desene,etc.) Activităţile de gospodărie presupun familiarizarea cu prepararea micului dejun, igiena corporală, igiena locuinţei,aspectul vestimentaţiei. Aceste activităţi contribuie într-un grad şi mai sporit asupra dezvoltării gustului estetic, a sensibilităţii şi creativității elevilor. Ca forme de organizare am folosit ,,jocul de rol” şi ,, crearea situaţiilor-problemă” propuse spre soluţionare. Elevii au învăţat cum să aranjeze masa, cum să păstreze ordinea şi curăţenia în cameră, cum să se îngrijească de igiena personală, exersând practic activităţi ce vizează deprinderile urmărite. La sfârşitul fiecărei ore de abilităţi practice realizez o expoziţie cu lucrările elevilor, analizăm împreună fiecare lucrare punând accent pe aspect, creativitate şi originalitate. Expoziţiile organizate în clasă, în şcoală sau în alte împrejurări contribuie la stimularea elevilor care doresc să realizeze lucrări cât mai frumoase, care să fie apreciate şi expuse, la formarea gustului artistic, nu numai al elevilor participanţi, ci şi al celorlalţi elevi ai şcolii.
De-a lungul anilor am constatat că elevii participă cu un vădit interes la realizarea diferitelor lucrări practice, dând frâu liber imaginaţiei, aducând elemente noi, originale, trezindu-le sensibilitatea şi gustul estetic. Este bine să-i învăţăm pe elevi să-şi corecteze şi să-şi evalueze propriile activităţi practice, să-i încurajăm, să-i invităm curent la activităţi inspirate pentru formarea unor deprinderi creative şi a gustului pentru frumos.

Înv. Savu Diana
Şcoala Gimnazială “Gheorghe I. I. C. Brătianu”, Răteşti
(Postat octombrie 2016)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top