30Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cunoaşterii.
Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria mulţimilor, chiar sub forma ei elementară din activităţile matematice din grădiniţă, constituie o bună călăuză a copilului preşcolar în matematica modernă, iar primii paşi sunt favorizaţi de utilizarea frecventă în activitatea preşcolară a jocului didactic matematic. Justificarea acestei afirmaţii îşi află originile în următoarele constatări:
Jocul didactic matematic reprezintă o activitate de bază, organizată în grădiniţă, în scopul dezvoltării intelectuale a copiilor preşcolari.
Urmărirea progresului înregistrat de copilul angajat în realizarea acestor activităţi permite observaţii prognostice privind ritmurile individuale de maturizare intelectuală şi afectivă.
Observarea modului de manifestare a copilului în cadrul activităţilor matematice în care se utilizează jocul didactic matematic permite o evaluare corectă a progreselor înregistrate de copil în dezvoltarea gândirii, îndeosebi în sfera operaţiilor de analiză, sinteză, a progreselor în comportament, în activitatea de observare, în formularea unor aprecieri asupra evoluţiei probabile a copilului, cu posibilitatea intervenţiei în aspectele deficitare.
Observarea sistematică a conduitei intelectuale a copilului în cadrul activităţilor de joc didactic matematic permite aprecierea individualizată a momentului optim de intrare în etapa micii şcolarităţi.
Jocul didactic matematic are un rol deosebit în amplificarea acţiunii formative a grădiniţei, în primul rând prin faptul că poate fi inclus în structura activităţii comune, realizând în acest fel un continuum între activitatea de învăţare şi cea de joc. Datorită faptului că preşcolarul îşi structurează operaţiile şi acţiunile fără a resimţi efortul, învăţarea prin intermediul jocului se realizează economicos şi eficient.
Jocul didactic matematic constituie un mijloc atractiv de realizare a sarcinilor număratului şi socotitului. El conţine o problemă, o sarcină didactică pa care copilul trebuie s-o îndeplinească concomitent cu participarea lui la acţiunea jocului. Experienţa probează că jocul didactic matematic are o eficienţă formativă crescută în situaţia sistematizării, consolidării şi verificării cunoştinţelor.
Consolidarea sau verificarea cunoştinţelor copiilor prin intermediul jocurilor didactice matematice se realizează diferit în funcţie de scopul imediat al activităţii, de forma pe care o îmbracă acţiunea jocului şi de materialul folosit de educatoare. Unele jocuri pot crea copiilor posibilitatea de a număra o anumită cantitate (,,Cine ştie să numere mai bine?”), de a stabili suma obiectelor numărate (,,Câţi porumbei sunt?”), de a indica locul fiecărui număr în şirul numeric (,,A câta jucărie lipseşte?”), de a raporta numărul la cantitatea corespunzătoare şi invers (,,Dă-mi tot atâtea jucării”). În alte jocuri au prilejul să compare cantităţile (,,Cine are acelaşi număr”) sau să efectueze operaţii de adunare şi scădere (,,Să adăugăm - Să scădem”). Jocul didactic matematic poate apărea deci atât ca element al unei activităţi comune, cât şi ca activitate independentă.    
Sarcina jocului didactic matematic este legată de conţinutul acestuia, de structura lui. Astfel, pot fi concepute drept sarcini didactice recunoaşterea cifrelor şi raportarea lor la cantitate (,,Cine are acelaşi număr?”), respectarea succesiunii numerelor în ordine crescătoare şi descrescătoare, în intervalul 1-10 (,,Cine ştie să numere mai bine”), compararea numerelor în limitele 1-10 cu diferenţă de o unitate (,,Caută vecinii”), precizarea locului numărului în şirul numeric (,,A câta minge lipseşte?”), sesizarea locului numerelor în şirul natural al numerelor, deci folosirea numeralelor cardinale şi ordinale (,,Al câtelea brad şi a câta ciupercă lipseşte?”).
Fixarea sarcinilor didactice în joc ne oferă posibilitatea desprinderii unor elemente metodice şi anume: formulează o problemă care trebuie rezolvată de toţi copiii şi conţine indicaţia concretă a acţiunii pe care trebuie să o desfăşoare aceştia în cursul jocului propus, au în vedere numai un singur aspect al număratului şi socotitului, exersează operaţiile gândirii – comparaţia, analiza, sinteza -, verifică divers cunoştinţele şi deprinderile copiilor. Sarcina didactică a jocului matematic se realizează prin acţiunea dirijată a copiilor, împletindu-se strâns deci cu elementele propriu-zise de joc. Sudura dintre sarcina didactică şi acţiunea jocului o realizează regula. Fiecare joc didactic matematic trebuie să conţină cel puţin două reguli: una de transpunere a sarcinii didactice în acţiune concretă, atractivă, iar alta este cea care vizează organizarea copiilor. Acceptarea şi respectarea regulilor, după cum observa J. Piaget, determină copilul să participe la efortul comun al grupului din care face parte.

Prof. înv. preșc. Călin Simona
GPP ”Castelul Fermecat” Pitești
(Postat octombrie 2016)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top