25În afară de tehnicile moderne şi abordările inovatoare, literatura a devenit, de asemenea, un fenomen important în scenariul global actual al predării limbii engleze. Potrivit profesorului universitar J. Collie, “Pentru a cunoaşte cu adevărat o limbă, trebuie să ştii ceva despre literatura acelei limbi”. Sunt câteva avantaje de care un elev poate beneficia prin includerea literaturii în procesul de predare. Literatura furnizează elevilor o mare varietate de structuri lexicale sau sintactice. Elevii sunt familiarizaţi cu diferite stiluri literare, cu modalităţi variate de a scrie, prin citirea unui text considerabil şi contextualizat. Ei studiază despre sintaxă şi despre diferite tipuri de discurs, diferite tipuri de enunţ, o varietate de structuri şi o multitudine de modalităţi de legare a ideilor, care extind şi îmbunătăţesc abilităţile lor de a scrie într-o limbă străină. Elevii devin, de asemenea, mai creativi şi mai încrezători în forţele proprii atunci când încep să observe bogăţia şi diversitatea limbii şi încearcă să utilizeze materialul studiat ca sursă de inspiraţie pentru scrierile lor proprii. Astfel, ei îşi îmbunătăţesc capacitatea comunicativă şi îşi lărgesc orizontul cultural prin utilizarea textelor cu o bogăţie autentică, sinceritate şi originalitate incontestabilă.
Dacă povestirile, romanele (rezumate sau fragmente din acestea), nuvelele, poemele şi piesele de teatru sunt incluse de către profesorul de limbă străină la orele de curs, elevii, cu siguranţă, vor manifesta un interes sporit pentru învăţarea limbii. Atunci când selectează textele literare care urmează a fi studiate în clasă, profesorul de limbi străine trebuie să ia în considerare nevoile, motivaţia, interesele, fundamentul cultural şi nivelul lingvistic al elevilor săi. Mai mult decât atât, un factor major care trebuie luat în considerare este: dacă o anumită operă poate scoate în evidenţă tipul de implicare personală pe care îl poate genera studiul unui text prin captarea interesului elevilor şi trezirea unor reacţii pozitive, puternice, solicitante.
Citirea unui text literar poate avea un efect pe termen lung şi poate avea, de asemenea, o mare însemnătate în dezvoltarea cunoştinţelor lingvistice şi extra lingvistice ale elevilor, atâta timp cât este un text plăcut, amuzant şi plin de înţeles. Alegerea unor cărţi relevante pentru experienţele din viaţa de zi cu zi, emoţiile şi visele elevilor, are o mare importanţă. Complexitatea limbajului este, cu siguranţă, un element care trebuie luat în considerare. Dacă limbajul operei literare este unul simplist, mesajul textului va avea claritatea propusă, dar nu va fi la înălţimea standardului dorit.
Curiozitatea, necesitatea şi semnificaţia sunt şi acestea la fel de importante. Bucuria şi pătrunderea psihologică spontană în miezul problemei au legătură cu preocupările introspective ale elevilor, cu încântarea de a întâlni gândurile sau situaţiile de viaţă ale unui personaj, exemplificate clar într-o operă literară şi cu plăcerea de a identifica aceleaşi idei, sentimente, emoţii sau experienţe cu cele ale personajelor preferate, prezentate într-o manieră cu totul inedită. Acestea sunt motivele principale pentru care elevii ar trebui să încerce să se descurce cu obstrucţiile lingvistice care ar putea apărea, iar profesorii de limbi moderne ar trebui să adopte o abordare activă, centrată pe elev asupra înţelegerii unei opere literare.
În partea de citire a textului literar, conversaţiile apar la nivel literal, cu întrebări directe cu detalii legate de atmosferă, personaje şi temă, la care elevii pot răspunde cu referire strictă la text. Când elevii stăpânesc înţelegerea literală, ei trec la nivelul deductiv, în care fac speculaţii şi interpretări în legătură cu personajele, atmosfera, tema, în care desfăşoară activităţi de tip productiv, enunţând punctul de vedere al autorului. După studierea unui fragment literar atât la nivel lieral cât şi la nivel deductiv, elevilor li se solicită să emită propriile păreri asupra operei şi reacţiile personale asupra problemelor şi temelor culturale ale operei. Al treilea nivel, cel personal, evaluativ, stimulează elevii să gândească imaginativ în legătură cu operele care au rolul de a le dezvolta abilitatea de a rezolva probleme. Literatura poate fi o puternică şi motivantă sursă de scriere pentru elevi, atât ca model cât şi ca subiect. Literatura ca model apare atunci când scrierea elevului devine aproape similară cu cea din opera originală sau când imită clar conţinutul, tema, organizarea şi stilul textului. Totuşi, când scrierea elevului expune gândirea originală, cum ar fi interpretarea sau analiza textului sau când este stimulat creativ de aceasta, literatura serveşte ca subiect. Literatura conţine o imensă varietate de teme despre care se poate scrie într-un mod direcţionat, liber sau controlat.
În concluzie, profesorii trebuie să folosească strategii specifice pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare care includ participarea la discuţii de grup, prezentări Power Point, jocuri de rol, citirea şi deducerea mesajului unui text, scrierea de eseuri, scrierea diferitelor tipuri de scrisori (formală, non-formală şi semiformală), scrierea unui articol sau a unui raport.

Bibliografie:
Collie, J. And Slater, S. (1987) Literature in the Language Classroom, Cambridge University Press.
www.teachingenglish.org.uk

Prof. dr. Ticuţă Elena Roxana
Liceul Teoretic “Ion Cantacuzino” Pitești
(Postat octombrie 2016)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top