11Întrebările referitoare la cum să înveţe elevii trimit la problema metodelor utilizate în procesul de predare-învăţare. Multe dintre metodele utilizate pentru predare-învăţare eficientă a Economiei au fost preluate din teoria şi metodologia ştiinţei economice şi adaptate în cadrul unor strategii didactice eficiente.
Printre  acestea se numără şi experimentul de piaţă, dilema prizonierului şi jocul oligopolului sau teoria alegerilor publice.
Experimentul de piaţă efectuat cel mai frecvent la clasă vizează testarea şi demonstrarea modului în care se realizează echilibrul pe o piaţă concurenţială (cu concurenţă perfectă), respective a modului în care se formează preţul de echilibru. În condiţii de laborator, piaţă concurenţială tinde, cu regularitate, spre starea de echilibru stabil  şi de eficientă, prognozată de teoria economică. De aceea, experimentele referitoare la piaţa concurenţială sunt considerate de către unii cercetători drept instrumente naturale de predare-învăţare a Economiei şi recomandate pentru potenţialul lor educaţional remarcabil.
Problemele de strategie studiate de teoria jocurilor au fost utilizate pentru a înţelege şi explica comportamentul oligopolurilor. Pe o piaţă de tip oligopol, deciziile şi acţiunile unei firme afectează într-o mare măsură comportamentul altei firme şi, deseori, o firmă trebuie să adopte decizii în funcţie de ce estimează că vor face firmele concurente. În aceste condiţii, acţionând sub influenţă unor interese specific, firmele pot adopta decizii care să înrăutăţească situaţia tuturor. De exemplu, două companii din industria băuturilor răcoritoare, care îşi pun problema dacă să mărească cheltuielile de publicitate sau să le reducă, vor decide în funcţie de profiturile estimate ca urmare a acţiunilor proprii şi ale firmei rivale. Aşa se explică faptul că înţelegerile de preţ sau alte aranjamente tacite de acest gen nu sunt considerate stabile. Există motive foarte puternice pentru a încalcă înţelegerile: firma care le încalcă va câştiga în detrimentul celorlalte.
Economia alegerilor publice este un domeniu relativ nou, dezvoltat din nevoia de a înţelege şi explica mecanismele complexe ale intervenţiei statului în economie şi, mai ales, eficienţa scăzută a unor decizii şi acţiuni guvernamentale. Pe baza acestei teorii au fost concepute activităţi de predare-învăţare a Economiei construite în jurul votului, care este un adevărat simbol al deciziilor publice într-un sistem democratic. O asemenea activitate presupune, în transpunere didactică, stimularea adoptării unor decizii prin vot. Prin intermediul ei se poate demonstra efectul interesului personal asupra opţiunilor publice.
În mod frecvent, la clasă sunt folosite metode de strategii eficiente de predare-învăţare, precum instruirea directă, simularea, învăţarea prin cooperare sau investigaţia, se utilizează analiza cost-beneficiu şi analiza marginală pentru explicarea comportamentului consumatorului, producătorului sau al investitorului.

Topliceanu Amalia
Liceul Teoretic “Ion Cantacuzino” Piteşti
(Postat octombrie 2016)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top