07Teoria analizei sistematice defineşte procesul instructiv-educativ ca un sistem complex şi dinamic, deliberat proiectat şi structurat, alcătuit din componente independente, care funcţionează în mod armonios pentru a atinge anumite obiective instructiv-educative.
Ca oricare alt sistem, şi învăţământul are o structură cu caracter secvenţial şi programat.
Condiţiile necesare pentru efectuarea unei analize sistemice a învăţământului sunt:
# Cunoaşterea sistemului (ideal, scop, obiective, programe);
# Elaborarea precisă a obiectivelor;
# Obiectivele să fie măsurabile;
# Realizarea obiectivelor să fie atribuită ansamblului şi diferitelor sale componente.
Analiza sistemică e folosită cu succes dacă: face posibilă desfăşurarea corectă a proceselor logice, furnizând procedeele datorită cărora, pe baza scopului dat de societate, sunt precizate obiectivele; planifică interacţiunea componentelor pe o anumită perioadă de timp; evaluează.
Elementul indispensabil al planificării învăţământului, evaluarea, ,,care este în fapt o comparare a planului cu rezultatul, în scopul de a realiza corectări, reorientări sau restructurări ale sistemului evaluat’’. (E. Păun, 1982)
Importanţa evaluării creşte continuu, are nenumărate aspect şi trebuie tratată ca problem cheie a oricărei activităţi.
În prezent, problema evaluării se pune cu o acuitate exponenţială. Nimeni nu se mai îndoieşte astăzi de importanţa pe care o prezintă, pentru ameliorarea educaţiei, problema docimologică.
Docimologia, care a avut iniţial caracter negativist, criticând modurile de notare şi lipsa de fidelitate şi de validitate a examenelor, s-a orientat spre o fază constructivă, propunând procedee, tehnici şi metode de măsurare obiective, celor anterioare, încercând să asigure astfel o mai mare echitate şcolară. De asemenea, a relevant potenţialităţile de eroare pe care le conţin tehnicile de evaluare tradiţională.
Evaluarea este un proces continuu a cărei importanţă creşte neîncetat pentru că numai cu ajutorul ei se realizează funcţia de
propuse) şi a comportamentelor umane, pe de-o parte, şi de stimulare a performanţelor obţinute şi a comportamentelor, pe de altă parte.
Având în vedere complexitatea activităţii educative, trebuie subliniată importanţa evaluării tuturor domeniilor component ale educaţiei: cognitive, psiho-motor, afectiv. În multe cazuri, ea este înţeleasă în şcoli ca o măsurare sau apreciere a cunoştinţelor faptice în dauna altor achiziţii noi, vrednice de interes, cum ar fi cele ale inteligenţei, trăsăturilor de personalitate, cele afective, practice şi sociale.
Un progres înregistrat în direcţia perfecţionării tehnologiei didactice este  conturarea unor modalităţi mai eficiente de integrare a acţiunilor evaluative în activitatea didactică astfel încât acestea să nu se realizeze ca acţiuni independente de procesul de instruire, suprapuse acesteia, ci ,,să se integreze în profunzime în actul educative însuşi, aducându-i luciditate şi competenţă’’(F. Hotyat)
Evaluarea permite reflectarea ca într-o oglindă a activităţii la care se raportează şi este legitimă cerinţa ca această reflectare să fie cât mai  fidelă posibil, pentru a influenţa în sensul dorit procesul care a condus la rezultatele constate.
Numai cu această condiţie evaluarea se constituie ca mijloc de ameliorarea continuă a procesului, făcând ca aceasta să devină ,,un demers în spirală’’, în sensul unei reglări şi perfecţionări continue. Totodată, ea va da roade, realizându-şi funcţiile, numai în condiţiile integrării ei optime în procesul didactic, ca acţiune constructivă a acestuia, menită să furnizeze informaţii cu privire la desfăşurarea procesului instructive-educativ şi la rezultatele obţinute în vederea perfecţionării ei.

Prof. înv. primar Manolache Alina Irina
Şcoala Gimnazială "Tudor Vladimirescu", Piteşti

Bibliografie:
Cucoş C., Teoria şi metodologia evaluării, Ed. Polirom, Bucureşti, 2010
Landsheer G. De, Evaluarea continuă. Examene, E.D.P., Bucureşti, 1975
Popescu P., Examinarea şi notarea curentă, E.D.P., Bucureşti, 1978
Radu T. I., Evaluarea completă şi continuă – strategie de perfecţionare a procesului didactic, Rev. de ped. Nr 3/1991.

(Postat septembrie 2016)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top