nu violenteiUna dintre marile probleme ale lumii contemporane este violenţa. Acest fenomen este puternic mediatizat, cercetările şi statisticile oficiale raportând o creştere a fenomenului în ultimele două decenii. Escaladarea  violenţei în şcoală a devenit cea mai vizibilă evoluţie din câmpul educaţiei formale. Zilnic, mass-media prezintă diverse scene de violenţă petrecute în şcoală, de la cele mai uşoare forme, până la cele mai violente. Violenţa este un reflex al lipsei de educaţie şi de informare.
Violenţa în şcoală cuprinde orice formă de manifestare a unor comportamente precum:
# violenţa verbală – poreclire, tachinare, ameninţare, hărţuire;
# violenţa fizică – comportamente care intră sub incidenţa legii, ofensă adusă autorităţii cadrelor didactice, alte tipuri  de comportamente deviante în relaţie cu şcoala;
# violenţa morală este o construcţie intelectuală ce trimite la conceptul de autoritate, la modul în care se exercită raporturile în dominaţie. Din punct de vedere al lui Chesnais, pentru care violenţa adevărată este doar violenţa fizică, a vorbi de violenţa morală este „un abuz de limbaj propriu unor intelectuali accidentali, prea confortabil instalaţi în viaţă, pentru a  cunoaşte lumea obscură a mizeriei şi a crimei”.
Şcoala este locul de producere şi transmitere  a cunoaşterii, de formare a competenţelor cognitive, de înţelegere a sensului vieţii şi a lumii care ne înconjoară.
Atunci când vorbim despre violenţa şcolară nu putem să ne limităm doar la actele de violenţă care cad sub incidenţa legii. Există o mare diversitate a formelor de violenţă ce se manifestă în mediul şcolar: de la violenţa verbală (injurii, ameninţări, jigniri) la violenţele fizice (loviri, încăierări), degradări ale bunurilor (scris pe pereţi, geamuri sparte, mobilier deteriorat), refuzul de a lucra, absenteism, perturbarea cursurilor şi până la furturi, agresiuni, violenţe sexuale, consum de droguri.

Cauzele violenţei în mediul şcolar
Violenţa şcolară este asociată  în general cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde sărăcia este la ea acasă. De aceea atunci când se vorbeşte despre violenţă în şcoală, se consideră drept surse favorizante factorii exteriori şcolii: mediul familial, mediul social, precum şi factori ce ţin de individ, de personalitatea lui.
Mediul familial prezintă cea mai importantă  sursă a agresivităţii elevilor. Mulţi dintre copiii care prezintă un profil agresiv provin din familii dezorganizate, au experienţa divorţului părinţilor şi trăiesc în familii monoparentale. Echilibrul  familial este perturbat şi de  criza locurilor de muncă, de şomajul cu care se confruntă foarte mulţi părinţi. Părinţii sunt confruntaţi cu foarte multe dificultăţi materiale, dar şi psihologice, pentru că au sentimentul devalorizării, al eşecului. În aceste condiţii ei nu mai sunt sau sunt foarte puţin disponibili pentru copii. Pe acest fundal apar noi probleme familiale foarte grave care îi afectează profund pe copii: violenţa infantilă, consumul de alcool, abuzarea copilului, neglijenţă.
Mediul social conţine şi el numeroase surse de influenţă de natură să inducă, să stimuleze şi să întreţină violenţa şcolară: situaţia economică, inegalităţile  sociale, criza valorilor morale, disfuncţionalităţilor la nivelul factorilor responsabili cu educaţia tinerilor, lipsa de cooperare a instituţiilor implicate în educaţie.
Trăsăturile de personalitate ale  elevului sunt şi ele într-o strânsă corelaţie cu comportamentele violente, trăsături individuale, la care se adaugă şi problemele specifice vârstei adolescentei. Mulţi psihologi afirmă că violenţa în şcoală pleacă în primul rând de la un  deficit de comunicare.

Călin Roxana, clasa  a VII-a B
Şcoala Gimnazială “Tudor Vladimirescu” Piteşti
Prof. Andrei Florentina
(Postat iunie 2016)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top