06Din perspectivă psihosociologică, sistemul şcoală prezintă următoarele caracteristici (adaptat după Cosmovici, A., Iacob, L., (coord.), p.232):
# Şcoala dezvoltă două funcţii: una primară, constând în livrarea de servicii educaţionale elevilor şi produse societăţii; alta, secundară, furnizează populaţiei din zonă modele atitudinale, comportamentale, norme morale etc.
# Organizaţia şcolară este un sistem deschis. Sistemul deschis al învăţământului presupune existenţa în cadrul lui a unor „fluxuri de intrare” şi a unor „fluxuri de ieşire”, adică a unor „input-uri” şi „output-uri”. Ph. H. Coombs arată că un sistem de învăţământ trebuie să fie apreciat după modul în care „ţine pasul” cu evoluţia socială şi în funcţie de satisfacerea nevoilor sociale în domeniile pregătirii cadrelor şi dezvoltării omului.
Dacă multe dintre variabilele ce intră în sistem sunt controlabile (materiale, financiare, umane), mai puţin previzibile sunt indivizii ce parcurg procesul de transformare. Ei nu-şi părăsesc la intrare, echipamentul lor cultural (modele, norme, prejudecăţi, stereotipii, roluri) care marchează modul de raportare a lor la sistem;
# Poziţia individului în organizaţie se caracterizează printr-o dublă tendinţă: pe de o parte, el îşi doreşte satisfacerea aspiraţiilor personale; pe de altă parte, el trebuie să răspundă solicitărilor organizaţionale, să se integreze în piramida ierarhic. Elevul care se integrează în sistemul de cerinţe a şcolii, poate fi recunoscut în colectivitatea şcolară sub un dublu aspect: adaptat la cerinţe şi participant la dezvoltarea organizaţiei;
# Ca organizaţie socială, şcoala este, în acelaşi timp, un sistem formal şi un mediu de relaţii interpersonale informale. Este formală prin faptul că prescrie reguli şi norme, sancţionează conduitele individuale prin raportare la regulament, prin proceduri de control. Dar dezvoltă, chiar în acest cadru formal, relaţii de preţuire, simpatie, antipatie, alegere şi respingere între elevi sau între elevi şi profesori.
# Relaţiile dintre diferitele compartimente ale organizaţiei şi fiecare dintre membrii săi nu se pot desfăşura fără un sistem de comunicare managerială eficientă.

Modele de organizare a şcolii
Modelele posibile de organizare a şcolii reflectă trei tendinţe care sunt congruente cu cele trei teorii ale managementul amintite anterior: tendinţele clasice; tendinţele neoclasice şi tendinţele moderne. Analiza prezentată în continuare este adaptată după cea făcută de Cristea Sorin în „Managementul organizaţie şcolare” (2003, pp.72-73).  
Din perspectiva tendinţei clasice pot fi delimitate următoarele direcţii manageriale:
# organizaţia şcolară centrată pe profesor, care vizează un circuit exclusivist şi unidirecţionat spre transmiterea cunoştinţelor;
# organizaţie şcolară bazată pe relaţii pedagogice dezechilibrate, favorabile profesorului, considerat singurul „element activ” şi defavorabile elevului, considerat doar „obiect al educaţiei”;
# organizaţie şcolară planificată doar într-o perspectivă magistrocentristă prelungită până la nivelul formelor de educaţie nonformală şi chiar la nivelul raporturilor cu comunitatea educativă locală.
Logica interpretării analogice permite sesizarea următoarelor trăsături ale organizaţiei şcolare, construită în sensul teoriei neoclasice a relaţiilor umane.
# trăsături psihocentriste, exprimate prin:
- centrarea pe elev, ca „centru de referinţă fundamental în situaţii educative”;
- centrarea pe „interesul care dirijează conduita elevului”;:
- centrarea pe „favorizarea originalităţii fiecărui elev” dar şi pe „dezvoltarea sensului social”;
# trăsături sociocentriste, exprimate prin:
- centrarea pe construirea unei instituţii bazată pe autogestiune;
- centrarea pe favorizarea relaţiei elev-elev şi elev-mediu;
- centrarea pe restructurarea activităţii în scopul de a modifica personalitatea elevului în sens autonom şi reformator.
Tendinţele moderne, care reflectă evoluţia managerială a instituţiilor, interpretează organizaţia ca întreg, din perspectiva:
# sistemului de interdependenţe;
# deciziei cu scop de corectare, ameliorare, ajustare,   restructurare;
# tipurilor de interacţiune sociale promovate în sens reformator.

Director, prof. Ducan Elena-Liliana
Școala Gimnazială Dârmănești
Postat mai 2016

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top