32România se poate remarca printre cele mai atractive destinaţii turistice, datorita potenţialului natural existent. Stabile în timp, cu un microclimat constant, aceste palate de sare cu aerosoli salini, ce au efecte terapeutice asupra sănătăţii, constituie locuri cu condiţii ideale pentru amenajarea de trasee turistice.
În interiorul salinelor există complexuri moderne de sănătate ce valorifica potenţialul microclimatului specific, complexuri de recreare cu spaţii amenajate pentru desfăşurarea concursurilor sportive naţionale şi internaţionale, locuri de joacă pentru copii, lăcaşe de cult în care au avut loc servicii religioase într-un cadru inedit. Societatea Naţională a Sării a dezvoltat turismul în cinci din cele şapte saline din România, fiind de altfel şi singurul producător de sare intern.
Salina Cacica
Este situată în localitatea cu aceeaşi denumire, amplasată în partea de Nord a ţării, la 42 kilometri vest de oraşul Suceava şi 17 kilometri nord de Gura Humorului. Aerul puternic ozonat, puritatea şi frumuseţea naturii fac o destinaţie de vis din acest loc în orice anotimp, fie pentru odihnă sau agrement, fie pentru tratamentul bolilor respiratorii. Intrarea în ocnă se face pe trepte de brad vechi de peste 200 de ani, mineralizate de saramura ce a pătruns în lemn.
Munca cu dalta şi barosul a ocnaşilor de altădată a lăsat adevărate lucrări de artă, care poartă pecetea talentului - scări de acces tăiate în masivul de sare, tavane boltite sau galerii imense. Dar adevărata măsura a măiestriei celor care au săpat sarea cu ciocanul o dau mica biserică dăltuită în sare la o adâncime de 27 de metri şi sala de dans aflată la 37 de metri adâncime. Aceasta capelă catolică dăltuită în sare poartă hramul Sfintei Maria şi îi adună de două veacuri pe toţi localnicii la serviciul divin de Sf. Varvara, protectoarea minerilor.
Dintre lucrările miniere executate în capelă se pot vedea şi astăzi altarul, amvonul, chilia preoţilor şi rambelul din sare cioplită în care este zidita icoana Sfintei Varvara. Mai jos, în interiorul minei, prin galeriile săpate manual în masivul de sare, se ajunge la adâncimea de 44 metri în Grota Piticilor şi în Sala de Bal, lucrate numai cu ranga şi barosul. Înainte de a intra în spaţioasa sală de bal, înconjurată de un balcon, la o adâncime de 38 metri, te întâmpina un lac adânc de peste 2 metri - Lacul Sărat. Acesta este unic în ţară, iar peste tot becuri electrice luminează milenarele straturi de sare. Ieşind la lumina soarelui, multe alte obiective aşteaptă să fie vizitate, printre care demne de amintit sunt mănăstirile: Putna - 37 km, Suceviţa - 24 km, Moldoviţa - 32 km , Voroneţ - 25 km.
Salina Slănic
Situată într-un peisaj de o deosebită frumuseţe, conferită de zona de dealuri acoperite de păduri foioase, accesul în localitate fiind asigurat atât pe calea ferată Bucureşti - Ploieşti - Slănic, cât şi pe drumul naţional DN1 Bucureşti – Ploieşti, salina se numără printre cele tinere, deoarece nu are nici trei sute de ani. Actul de naştere al acestei saline poartă data de 20 aprilie 1685.
Salina Slănic este cea mai cunoscută dintre salinele noastre peste hotare; încă de la începutul acestui secol, sarea de la Slănic a fost admirată în multe expoziţii internaţionale. Prin puţul de extracţie al minei Unirea, amenajat corespunzător pentru transportul de persoane, se poate coborî până la 210 m adâncime. Ca urmare a volumului mare de sare excavată, 2,9 mil. m3, s-au creat cavităţi cu volume gigantice, cele 14 camere cu profil trapezoidal având aproximativ 80.000 de metri pătraţi.
Aceste „palate de sare“ au fost amenajate corespunzător, atât pentru agrement, cât şi pentru tratament. Bustul sculptat în sare a lui Burebista parcă ne transmite mesajul de a avea grija de aceste meleaguri româneşti, iar în sala special amenajată denumită „Sala Genezei“ se pot admira sculpturile tot în sare reprezentându-i pe cei doi mari conducători, Decebal şi Traian, care stau faţă în faţă înconjuraţi de elemente specifice popoarelor dac şi roman, înfruntându-se parcă şi astăzi. Şi parcă pentru a demonstra continuitatea de la suprafaţă a poporului român, aici, în subteran, trecând în altă cameră, ne întâmpină într-un basorelief „vijelios“ marele domnitor Mihai Viteazul, iar mai departe bustul sculptat în sare al marelui poet Mihai Eminescu. Calmul lui perfect pare să confirme victoria deplină a celor care au reuşit să transmită din generaţie în generaţie, neatinse, aceste pământuri strămoşeşti.
Alături sunt amenajate terenurile de sport, volei, handbal, tenis şi minifotbal, piste de alergare, unde echipe sau sportivi de performanţă efectuează antrenamente, precum şi sanatoriul pentru maladii respiratorii. Aici, în subteran, în sala de tratament dotată corespunzător, bolnavilor de astm li se asigura în permanenţă asistenţă medicală de specialitate. Amplasată pe verticală, separată printr-un planşeu de 40 m de mina Unirea, Mina Mihai, cu un climat deosebit în care viteza de circulaţie a aerului este aproape de „0“, a devenit cadrul ideal pentru organizarea de concursuri naţionale şi internaţionale de aeromodelism, ocazie cu care este permis şi accesul turiştilor.
Este de menţionat că Mina Mihai a fost prima mină electrificată din ţară. În oraşul Slănic, în incinta complexului de agrement Baia Baciului, un fascinant obiectiv turistic îl constituie Muntele de sare, monument al naturii, un masiv de sare dezgolit, în interiorul căruia se află o veche ocnă prăbuşită, umpluta cu apă, căreia localnicii îi spun Grota Miresei. Alte obiective demne de admirat sunt lacurile cu apă sărată, rezultate ca urmare a prăbuşirii unor exploatări - Băile Verzi şi Baia Roşie.
În apropierea oraşului se poate vizita Mănăstirea Crasna, precum şi casa memorială a marelui om politic român Nicolae Iorga. La poalele Munţilor Ciucaş, într-un peisaj natural deosebit atât vara, cât si iarna, staţiunea Cheia îşi aşteaptă turiştii. Formele de turism ce pot fi practicate în staţiune sunt numeroase: drumeţie montană, sporturi de iarnă, turism pentru tineret (tabără la cabana Muntele Roşu), turism cultural-religios (Mănăstirea Suzana), turism de sfârşit de săptămână sau de tranzit datorită situării pe DN1A, de tratament pentru diverse afecţiuni (surmenaj, astenii, insomnii, astm bronşic, hipertiroidism etc.).
Salina Ocna Dej
Situată pe teritoriul localităţii cu acelaşi nume, în extremitatea nordică a Câmpiei Transilvaniei, într-o regiune cu aspect colinar, îşi are istoricul ei. Zăcământul de sare a fost cunoscut încă de pe timpul romanilor şi exploatat la suprafaţă, pentru că masivul nu era acoperit în unele părţi decât cu un strat de pământ de doi - trei metri grosime. Documente datând din anii 1061-1063 vorbesc despre exploatările de sare de la Ocna Dej, precum şi despre aşezările omeneşti care s-au întemeiat şi dezvoltat pe lângă minele de sare.
Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, salina s-a aflat continuu în exploatare. Aici, ca şi în alte părţi, noul a înlocuit vechiul, ajungându-se astăzi ca în camerele de exploatare munca să se desfăşoare la cote moderne. Şi pentru că, indiferent de scurgerea timpului şi a greutăţilor întâmpinate, în conştiinţa oamenilor au rămas prezente cele trei percepte ale creştinismului: credinţa, speranţa, dragostea şi faptul că viaţa lui depinde de voinţa Celui de Sus, care conduce Universul.
Şi aici, în lumea mirifică, dar şi periculoasă din subteran, elementele definitorii ale Sfintei Treimi se regăsesc în sare: MATERIA = sarea; FORMA = formele infinite ale formaţiunilor cristalizate de sare; ENERGIA = energia de cristalizare, iar acolo unde omul a vrut să consfinţească această iubire, a făcut-o, construindu-şi lăcaşe de cult.
Biserica este iluminată electric şi amenajată cu bănci pentru cei care participă la slujbele religioase ţinute la fiecare sărbătoare. Cu credinţa nestrămutată în Cel de Sus, fiecare miner se reculege aici, în faţa altarului, rugându-se să ajungă nevătămaţi şi sănătoşi la lumina soarelui, iar la slujbele oficiate în subteran participă laolaltă toţi locuitorii aşezării.
Salina Praid                                                                              
Se află în bazinul Praid, situat pe partea estică a bazinului Transilvaniei, „o solniţă uriaşă“ la baza munţilor Gurghiu, de formă triunghiulară, al cărui vârf sudic este orientat către satul Corund pe structura saliferă Corund - Praid - Sovata. Localitatea Praid se află în judeţul Harghita, la confluenţa pârâului Corund cu Târnava Mică, şi se găseşte la 6 Km sud de staţiunea balneoclimaterică Sovata, 35 Km nord de oraşul Odorheiul Secuiesc şi 44 Km nord-est de oraşul Gheorgheni.
Principala atracţie a zonei este salina a cărei istorie de început datează de pe vremea romanilor. În anii ’60, în subteran, în mina Doja s-a organizat o bază de tratament pentru bolnavii de astm bronhic, pentru ca în anul 1980 să se amenajeze un complex modern de sănătate şi recreere, care valorifică potenţialul microclimatului specific prin prezenţa aerosolilor salini într-un cadru arhitectonic inedit.  .
Pe o distanţă de 1250 m de la intrare până la baza de tratament, transportul persoanelor se face cu autobuzele salinei, prin galeria de coastă. Sălile din subteran sunt dotate cu sistem de iluminat, terenuri de joacă pentru copii, mese de biliard, miniterenuri de jocuri sportive, o bibliotecă, bănci pentru odihnă, un bufet şi chiar o capelă ecumenică, toate acestea având menirea de a oferi o recreare cât mai confortabilă pentru bolnavii care, conform tratamentului, trebuie să petreacă aici patru ore zilnic.

Prof. Stoenescu Lăcrămioara
Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu”, Mozăceni
Postat aprilie 2016                                                                       

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top