escorte Panciu ieftine matrimoniale Balan fete matrimoniale Sarmasu online barbati singuri matrimoniale Sannicolau Mare zona iulius mall curve lux Giurgiu videochat Oltenita raid Popesti-Leordeni matrimoniale anunturi erotice Berca dame matrimoniale crestine Vulcan publi24 Liesti femei ea pentru el Sarichioi escorte Vidra forum publi Deva dating Dragalina ofer sex Amara matrimoniale Slatina cu poza femei pentru barbati Petrila cuplu bi Vorona Teodoru sex oral Saveni curve din Focsani femei fete din Buruenesti anunturi curve fete Targu Jiu chat swinger Urziceni fetele din Stefanesti matrimoniale Salcea cuget liber publi24 escorte Costesti raid matrimoniale Scheia matrimoniale online Deva fete ieftine Chiajna matrimoniale Cernavoda publitim placere ro Barcanesti como gravar videos do youtube no mac gay young date night in Maastricht apple rastrea y} 4 x~p{}r }u

bullyingDacă până acum diversele forme de abuz, fizic sau psihologic, în școlile din România erau gestionate de fiecare profesor, în lipsa unei legislații care sa pedepsească agresorul, de acum înainte aceasta lege a fost adoptata de Senat. Aceasta inițiativă legislativă prevede interzicerea oricărei forme de abuz, fizic sau psihologic, în școlile din România. Elevii nu vor mai avea voie să-și pună piedici între ei, să se plesnească, să se tachineze, să se intimideze, să-și pună porecle sau, în general, să se insulte.
Completarea făcută Legii Educației Naționale definește acum în mod clar bullying-ul și  cyberbullying-ul și prevede acordarea de asistență psihologică victimelor, dar și formarea și informarea profesorilor cu privire la consecințele hărțuirii. Deci nu se urmărește doar pedepsirea abuzurilor, ci și prevenirea lor.    
Un studiu realizat și publicat de cei de la Bitdefender arată situația dramatică de la noi din țară - patru din cinci adolescenți cu vârsta sub 18 ani din România spun că au fost ținta hărțuirilor în mediul online.
Principalele arme de atac folosite pe internet pentru a agresa victimele se leagă de: înfățișare și felul în care se îmbracă (67%), hobby-urile și preocupările de zi cu zi (30%), situația materială a familiei din care provin (13%), rezultatele de la școală (12%), orientarea sexuală (8%).
Două treimi dintre cei hărțuiți nu au povestit nimănui despre incident, tinerii invocând motive precum teama, lipsa de încredere că ar putea schimba ceva sau faptul că nu au crezut că e necesar să implice și alte persoane, deși au fost afectați în mod direct de agresiune.
Cele mai populare rețele de socializare unde are loc fenomenul de cyberbullying sunt Facebook, Messenger și, la mare distanță, Instagram, iar mijloacele de propagare a fenomenului, cel mai des folosite, sunt mesajele de amenințare și cele negative primite în canalul privat, urmate de comentarii negative la fotografii și furt de identitate.
Potrivit studiului, 65% dintre tineri admit că au fost direct marcați de hărțuirea suferită online și au observat inclusiv schimbări comportamentale involuntare ce au urmat agresiunii. Cei mai mulți afirmă că incidentele de acest fel le-au scăzut încrederea în sine și i-au determinat să se izoleze de ceilalți. Mai puțini, dar nu de neglijat, sunt cei care au afirmat că au intrat în depresie (20%) sau au compensat lipsa prietenilor din mediul online prin consum de alcool sau droguri (5%). 84% dintre respondenți spun că au asistat la un astfel de atac, fără să fie agresori sau victime, însă doar 36% au intervenit în conflictul dintre cele două părți. Deși majoritatea ar fi dorit să ia partea celui hărțuit, cei mai mulți devin indiferenți sau chiar agresori de teama de a nu fi atacați la rândul lor și, deci, transformați în victime.
Rezultatele studiului ne pun în fața unei imagini mai alarmante decât am fi putut bănui. Cyberbullying-ul este unul dintre acele fenomene de masă insidioase, în fața căruia nu există strategii de apărare optime.
În ciuda amplorii, gravitatea acestuia scapă de multe ori atenției publice. Tinerii învață din proprie experiență cum arată ura celorlalți față de ei, iar numărul victimelor poate fi chiar mai mare căci persoanele cele mai traumatizate refuză de multe ori să recunoască, uneori chiar față de sine, ceea ce li s-a întâmplat. Adolescenții încep viața crezând că societatea reprezintă un spațiu al urii îndreptate împotriva lor, iar efectele psihologice și sociale sunt severe și de lungă durată", spune lector univ. dr. Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender.

Ce putem face pentru a preveni efectele negative?
Psihoterapeutul Delia Mina are următoarele recomandări menite să reducă efectele negative ale fenomenului cyberbullying:
Victima are nevoie de aliați. Importanța oamenilor din jurul celui abuzat este mai mare ca oricând. Adulții, profesorii, părinții, rudele sau orice alta figură față de care persoana abuzată se simte atașată trebuie să îi ofere suport necondiționat și încredere. Victima trebuie să semnaleze orice acțiune care a avut loc asupra sa, însă are extrem de multă nevoie de aliați de încredere care să îi asigure confortul de a vorbi. Părinții, rudele, profesorii trebuie să conștientizeze existența fenomenului și să știe să identifice comportamentul schimbat al victimei și să intervină când identifică efectele cyberbullingului în comportamentul acesteia. Orice semn care indică modificări ale stării psihologice cum ar fi depresia, anxietatea socială, izolarea, stima de sine scăzută, reacții negative și stres în privința utilizării dispozitivelor ar trebui chestionat și verificat.
Este util ca victima să reușească să impună limite. De la blocarea și raportarea abuzatorului pe rețelele de socializare, la schimbarea parolelor sau a numărului de telefon, până la intervențiile directe către abuzator, efectuate într-o manieră cât mai asertivă, fără a-i oferi agresorului satisfacția pe care o caută. Cel care hărțuiește va fi mulțumit dacă provoacă victimei suferință, de aceea este recomandată evitarea afișării oricărei urme care lasă de înțeles că aceasta a fost afectată.
Studiul a fost realizat de Tribal Worldwide România pentru Bitdefender prin chestionar online completat în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eșantion reprezentativ de 800 de respondenți din rândul tinerilor sub 18 ani.
Bitdefender a demarat în luna noiembrie campania #nutastaură, menită să crească nivelul de conștientizare asupra fenomenului cyberbullying în România și a efectelor nocive pe care îl poate avea asupra tinerilor.
Obiectivul campaniei este strângerea a 50.000 de semnături în cadrul petiției online pentru a lansa un buton de Facebook reactions – Butonul contra cyberbullying.
Acest buton nu ar fi unul de raportare, cenzurare sau coerciție efectivă asupra utilizatorului, ci ar purta semnificația simbolică de sancțiune socială.
Ar fi pasul atât de important de la privitor indiferent, la privitor care trage un semnal de alarmă asupra fenomenului.
Pe site-ul campaniei sunt disponibile manifestul inițiativei, invitația de a semna petiția  anti-hărțuire, 360 clipuri video care dramatizează emoții precum ura, umilința, violența, pentru a sensibiliza publicul să adere la cauză.
Pas cu pas, astfel de inițiative pozitive vor prinde putere, oamenii vor deveni din ce în ce mai informați, iar victimele acestui fenomen vor afla că nu sunt singure și au instrumente pe care le pot folosi în avantajul lor.

Prof. ing. Camelia Radu
Liceul Tehnologic “DACIA” Pitești
(Postat martie 2019)


  

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top