08Învăţământul românesc moştenit din era comunistă nu mai răspunde nevoilor noii generaţii de adolescenţi, ale căror calităţi nu sunt recunoscute şi exploatate suficient de şcoală, pentru a-i atrage către performanţă.
Adolescenţii din ziua de azi sunt mai inteligenţi, mai dezinhibaţi şi mai creativi decât cei din generaţiile anterioare, dar sistemul de învăţământ învechit nu reuşeşte să-i motiveze către performanţă şi intră adeseori în conflict cu valorile lor.

Este motivul pentru care tot mai mulţi elevi îşi pierd interesul pentru şcoală şi ajung „pierde-vară“, visând cu ochii deschişi la modalităţi facile de a face bani. Cel puţin aşa reiese din studiul „Cultura elevilor şi învăţarea“, realizat de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
Cercetarea s-a desfăşurat în 22 de şcoli din opt judeţe ale ţării, unde au fost chestionaţi aproximativ 500 de elevi de gimnaziu, dar şi profesori. În urma interviurilor aplicate de cercetători, profesorii şi-au caracterizat elevii din generaţiile actuale, atât cu bune, cât şi cu rele. Astfel, dascălii îi văd pe elevii de astăzi mai ales inteligenţi, curajoşi, creativi şi cu personalităţi puternice. Totuşi, există şi un revers al medaliei. Adolescenţii sunt mai agitaţi şi mai nervoşi decât cei din generaţiile anterioare, sunt superficiali şi se concentrează greu, evitând asumarea responsabilităţii, se arată în studiul citat.
„Sunt curioşi, lumea «de ce»-urilor e la ea acasă, dar n-au răbdare să facă conexiuni. Elevii sunt mai inteligenţi, dar mai superficiali şi mai puţin motivaţi“, a răspuns un cadru didactic participant la cercetare.
O generaţie „materialistă“
Dezinhibaţi şi îndrăzneţi, tinerii din ziua de azi sunt şi ceva mai conflictuali în relaţii şi foarte selectivi atât cu colegii lor, cât şi cu adulţii. Chiar dacă „ştiu mai multe“ şi sunt mai deschişi din punct de vedere cultural, elevii noilor generaţii nu cunosc respectul, sunt lipsiţi de valori şi foarte „materialişti“.
„Lor le lipseşte un sistem de valori, sunt demotivaţi, lipsiţi de orientare şi pragmatici: înclinaţi spre latura de aplicare imediată; de aceea sunt mai uşor de manipulat, de influenţat în sens negativ“, a arătat un alt profesor chestionat. Din punct de vedere al vocaţiei, elevii de astăzi au o curiozitate tehnică superioară, sunt atraşi de domeniul IT şi deţin foarte bune aptitudini de învăţare a limbilor străine. Totuşi, nu le place deloc lectura, sunt orientaţi către alegeri facile şi sunt dependenţi de vizual, inclusiv de propria imagine care îi preocupă în mod exagerat. Diferenţele dintre generaţii sunt reproşate de profesori, care deşi recunosc calităţile tinerilor de azi, au tendinţa să le relativizeze.
Şcoala nu mai este interesantă
La polul opus, adolescenţii au o părere foarte bună despre generaţia lor, astfel încât îşi îndreaptă atenţia către mediile care îi validează precum comunităţile de pe reţelele de socializare şi grupurile de prieteni, dezvăluie studiul. Practic, şcoala românească eşuează în a exploata specificul noii generaţii pentru a-i atrage pe tineri către universul şcolar, iar rezultatul este dezinteresul tot mai mare al elevilor pentru studiu.
De altfel, elevii confirmă că şcoala le oferă tot mai puţine provocări. Întrebaţi cât de des se documentează suplimentar pe Internet despre temele studiate la şcoală, doar 13% din elevii chestionaţi au răspuns că adesea, în timp ce 75% au ales varianta uneori sau rareori. Mai mult 12% spun că niciodată nu se documentează suplimentar, nici măcar prin mijlocul preferat de informare - internetul.
În schimb, atenţia lor se concentrează mai ales pe activităţile de relaxare. Principalele domenii de interes ale elevilor sunt muzica, preferată de 25% din cei chestionaţi. Pe locul doi în topul intereselor este umorul, divertismentul şi jocurile (16%), urmate de sport (14%) şi modă (10%). La polul opus, doar 1% din elevii chestionaţi s-au declarat interesaţi de religie şi spiritualitate. Un procent identic de elevi s-au declarat interesaţi de erotism.
Pasiune, ce e aia?
Despre cum îşi petrec timpul liber, 23% din elevii chestionaţi au indicat comunicarea pe reţelele de socializare şi jocurile pe calculator.
„În legătură cu folosirea calculatorului, se remarcă faptul că fetele îşi satisfac în acest fel îndeosebi nevoile de comunicare, mai accentuate la ele decât la băieţi, care apelează la calculator mai ales pentru jocuri, deci pentru a-şi împlini propensiunea spre competiţie“, se arată în studiu.
Pe locul doi se află întâlnirile cu prietenii (18%) şi pe al treilea audiţiile muzicale (14%). În schimb, doar 6% din elevi au răspuns că în timpul liber îşi urmează o pasiune/hobby şi doar 4% că citesc cărţi.
Reproşurile tinerilor
Tinerii critică sistemul de învăţământ, ei arătând cu degetul mai ales către programa stufoasă, lipsită de aplicabilitate, dar şi către violenţa din şcoală.
Astfel, 25% din elevii chestionaţi sunt nemulţumiţi de programul lung şi încărcat. Tinerii se plâng şi de prea multă materie de învăţat (23%), dar şi de prea multe teme pentru acasă (20%).
„Unii dintre ei acuză o situaţie de suprasolicitare, punând în legătură foarte frecvent insatisfacţia lor cu gradul scăzut de utilitate şi de interes pe care îl suscită unele dintre materii sau modul în care acestea le sunt predate“, se arată în studiu. Îngrijorător mai este că 19% din ei atrag atenţia şi asupra agresiunilor fizice şi verbale din şcolii.

Profesor Moraru Georgiana
Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Pitești
(Postat octombrie 2017)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top