24În acest an s-au împlinit 500 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Curtea de Argeş – devenită celebră prin asocierea cu tema jertfei pentru creație  reprezentată de celebra legendă a Meşterului Manole - necropolă domnească şi mai apoi regală, ctitorie a sfântului Voievod Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti (1512-1521), ansamblu care constituie o capodoperă a artei medievale şi cea mai valoroasă realizare a arhitecturii bisericeşti din ţara noastră.

În acest context, pe 28 septembrie 2017, la Școala Gimnazială ,,Matei Basarab” Pitești s-a desfășurat Simpozionul Național ,,Pe urmele Basarabilor”.  
În anul 1512, Neagoe Basarab urcă pe tronul Ţării Româneşti, iar după trei ani, în 1515, decide începerea lucrărilor la Mănăstirea Curtea de Argeş. Despre acest moment, Nicolae Iorga arăta, în „Istoria Bisericii Româneşti şi a vieţii religioase a Românilor” apărută la Tipografia „Neamul Românesc”, la Vălenii de Munte, în 1908, că „Toate silinţele şi toată bogăţia însă şi le cheltui Neagoe pentru a da Argeşului cea mai frumoasă din mănăstirile aflătoare pe pământul românesc”.
Sfinţirea acestui impresionant lăcaş a avut loc la 15 august 1517, chiar de Adormirea Maicii Domnului, care a dat hramul sfântului edificiu.
La slujbă au fost prezenţi domnul Neagoe Basarab, familia sa, curtenii şi boierii ţării, precum şi Teolipt – Patriarhul Constantinopolului – însoţit de un sobor alcătuit din toţi arhimandriţii şi egumenii mănăstirilor din Muntele Athos şi tot „clerosul” din Ţara Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie. Mărturiile vremii arată că participarea Patriarhului de Constantinopol, alături de mitropolitul ţării, la sfinţirea Mănăstirii Curtea de Argeş, a fost un prilej şi un mod de afirmare a unităţii Ortodoxiei, cum nu se mai văzuse până atunci.
În anul 1611, principele Ardealului, Gabriel Bathory, cu oastea lui, au jefuit din biserică şi din morminte tot ce era preţios, luând şi acoperişul de plumb şi cositor al bisericii, lăsând-o astfel expusă la intemperii.
Apoi, domnitorul Matei Basarab (1632-1654) a refăcut biserica şi a înzestrat-o, iar mai târziu domnitorul Şerban Cantacuzino (1678-1688), care îl numeşte pe Neagoe Basarab „strămoşul domniei mele”, a realizat de asemenea lucrări de restaurare a mănăstirii.
Consolidarea unei identităţi proprii, individuale şi colective se realizează prin cunoaşterea patrimoniului istoric comun exprimat pe dimensiuni regionale, naţionale, europene şi mondiale. Într-o societate aflată într-o continuă schimbare, este necesară dezvoltarea competenţelor de cercetare, analiză şi exprimare eficientă, orală şi în scris. Concursul  îşi propune promovarea valorilor culturale, secţiunile adresate elevilor urmărind valorificarea potenţialului intelectual şi creativ al acestora. De asemenea, acţiunea reprezintă o oportunitate în realizarea unui schimb de experienţă între elevii şi cadrele didactice  din judeţ, pornind de la premisa că eficienţa actului educativ constă în împletirea tendinţelor tradiţionale cu cele moderne şi prelucrarea informaţiei într-o manieră  care să se plieze pe cerinţele societăţii moderne.
Epoca lui Matei Basarab va fi una de înflorire culturală, de închegare a unei şcoli artistice, fără de care “explozia” brâncovenească nu ar fi fost posibilă. A fost un adevărat Mecena, protector al culturii, sprijinitor al ortodoxiei, militând pentru păstrarea nealterată a tradiţiei ortodoxe. Toate aceste însuşiri ale personalităţii sale vor contribui la consacrarea suveranului ca cel mai mare ctitor al poporului român din epoca medievală, un adevărat patron al bisericii. A ridicat din temelie peste 30 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în ţară, cât şi la Muntele Athos şi la sud de Dunăre.
________________________________________
[1]. D.R.H., B, XXIII, pag. 618-619.

Prof. Dr Elena ODĂ
Prof. Dobre Maria-Camelia
Școala Gimnazială ,,Matei Basarab” Pitești
(Postat octombrie 2017)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top