Fiecare început de an calendaristic, în mijlocul lunii ianuarie, ne conduce în lumea mirifică a poeziei eminesciene, piatra de temelie a spiritualităţii româneşti; ziua de 15 ianuarie, numită şi „ziua poetului”, fiind prilej de sărbătoare în şcolile din ţara noastră.
Mihai Eminescu a văzut lumina zilei la 15 ianuarie 1850, în oraşul Botoşani, situat în nordul Moldovei. S-a născut într-o familie de ţărani români fiind al şaptelea copil al lui Gheorghe şi Ralucăi Eminovici. Copilăria şi-a petrecut-o la Ipoteşti, într-o totală libertate de mişcare şi în contact direct cu oamenii locurilor şi natura pe care o evocă cu nostalgie, mai târziu, în poeziile sale. Primele studii le face la Cernăuţi, iar apoi la Viena şi Berlin. 1866 este anul care marchează debutul literar al lui Eminescu, publicând prima poezie „La mormântul lui Aron Pumnul”. În perioada 1874-1877 este director al Bibliotecii Centrale, profesor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul „Curierul de Iaşi” şi continuă să publice în revista  „Convorbiri literare”. Devine bun prieten cu Ion Creangă, pe care-l determină să scrie şi îl aduce la asociaţia literară „Junimea”. Între 1877 şi 1883 vine la Bucureşti, unde îndeplineşte funcţia de redactor-şef la ziarul „Timpul”, iar în luna decembrie 1883 îi apare volumul de versuri „Poesii”, cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu, fiind singurul volum tipărit în timpul vieţii. Ultima perioadă din viaţa poetului este stăpânită de boală, iar la 15 iunie 1889 se stinge şi este înmormântat la cimitirul  Bellu.
Eminescu  a fost poet, prozator şi jurnalist, considerat de cititorii români şi de critica literară drept cea mai importantă voce poetică din literatura română, fiind supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”. Este creatorul unei opere monumentale în versuri, proză, încercări dramatice şi publicistică, operă prin care autorul a fost considerat un geniu inovator al liricii române. Noutatea şi originalitatea poeziei lui Eminescu izvorăşte din talentul genial de a înnoi mijloacele de expresie, fiind cel mai mare artist al cuvântului din literatura română.
Operele marilor scriitori au nevoie de reveniri pentru că înţelegerea lor cere o mai mare desfăşurare de energie mintală şi sufletească. Citim din nevoia de a cunoaşte sensuri noi în lume şi viaţă, pe care fiinţa noastră nu a avut puterea să le descopere singură.
Sărbătorim naşterea marelui poet în fiecare an, apropiindu-i pe şcolari de lectură cu îndemnul de a descifra slovele lui Eminescu, trăind aventurile lui Făt-Frumos-din-Lacrimă, hoinărind prin codru care se leagănă „fără ploaie, fără vânt, cu crengile la pământ”, ascultând susurul izvoarelor şi admirând luna ce trece pe cer „sfântă şi clară”.
 „Cel mai mare scriitor pe care l-a ivit timpul şi spaţiul românesc”, Mihai Eminescu, a fost omagiat şi de elevii Şcolii Primare Furduieşti, comuna Răteşti, prin realizarea unei expoziţii şi printr-un program artistic care a evocat creaţia „poetului nepereche”. 

Învăţător, Matei  Natanail
Şcoala Furduieşti, comuna Răteşti

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top