De-a lungul istoriei şcolii româneşti, disciplina “Abilităţi practice” a cunoscut mai multe etape de evoluţie. Toate au avut şi au la bază ideea că “lucrul” provoacă plăcere, relaxare, îndeletnicire, bucurie. Copiii iau contact unele forme simple de muncă încă din familie, precum şi din grădiniţă, cu prilejul unor activităţi de autoservire şi gospodăreşti, în cadrul activităţilor obligatorii (modelaj, lucrări din hârtie, lucrări din alte materiale etc).
Pregătirea sistematică se realizează însă în şcoală, unde activitatea dominantă a copiilor este învăţătura. Bineînţeles, că în clasele I-IV, munca efectuată de elevi (atât cea intelectuală şi mai ales cea practică) are în vedere dezvoltarea dragostei pentru muncă, dar şi formarea unor deprinderi, priceperi elementare de muncă.
Lumea copilului e splendidă, mirifică şi extrem de frumoasă, de aceea noi, cadrele didactice, avem menirea de a lărgi orizontul creativităţii acestora prin realizarea la orele de abilităţi practice a fel şi fel de activităţi care să-i înveselească şi care să le dezvolte imaginaţia.
Una dintre multele activităţi pe care le-am realizat împreună cu elevii mei, a avut ca temă centrală “Porumbul”. Aceştia au colorat cele două foi ale porumbului, apoi l-au decupat şi l-au lipit pe carton colorat. În timp ce porumbul se usucă, elevii au perforat multiple cartoane colorate şi au lipit “bulinuţele” în interiorul acestuia.
La sfârşitul acestei lecţii, am realizat o expoziţie cu lucrările elevilor.
Lecţiile de abilităţi practice constituie un bun prilej de aplicare în practică a cunoştinţelor însuşite la alte obiecte de învăţământ, de consolidare şi  aprofundare a acestora.

Profesor înv. primar Mihai Oana-Georgiana,
Şcoala cu clasele I-IV, Pătuleni-Rătești
(Postat octombrie 2014)

Scoli mediul rural

Scoli mediul urban

PUBLICITATE

Go to top